S-a observat în ultimul timp, creşterea de la an la an a populaţiei afectate de tulburările anxioase, a persoanelor care suferă de atacuri de panică din cauza preocupărilor lor crescute pentru securitate, pentru a fi acceptaţi social, pentru a avea un serviciu sigur, etc.
Tulburarea de panică este o tulburare de anxietate caracterizată prin atacuri de panică recurente, neaşteptate. Atacurile de panică sunt perioade bruşte de teamă intensă care pot include palpitaţii, transpiraţii, tremurături, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de amorţeală sau un sentiment că ceva foarte rău se va întâmpla. Gradul maxim al simptomelor apare în câteva minute. S-ar putea să existe îngrijorări continue cu privire la alte atacuri de panică şi evitarea locurilor în care acestea au avut loc în trecut.
Pentru unii oameni, tulburarea de panică începe sau se intensifică atunci când există o întrerupere sau pierdere a unei relaţii semnificative. Semnele care pot conduce la tulburări de panică includ următoarele: o persoană a suferit mai mult de două atacuri de panică neaşteptate, teama de a avea un atac de panică a durat o lună sau mai mult, individul se confruntă cu o primejdie semnificativă şi are probleme în desfăşurarea activităţilor zilnice, individul nu profită de oportunităţi din cauza unor temeri de a avea un atac de panică.
Simptomele tulburării de panică se pot manifesta ca anxietate cu privire la posibilele consecinţe sau implicaţii ale unui atac de panică. De exemplu, persoanele care suferă de tulburări de panică se pot teme că simptomele lor sunt cauzate de o boală gravă (probleme de inimă) sau că vor pierde controlul permanent şi vor înnebuni. Mulţi oameni pot merge chiar în camera de gardă sau pot apela o ambulanţă.
Cauza tulburării de panică este necunoscută. Tulburarea de panica de multe ori apare în familie. Factorii de risc includ fumatul, stresul, un istoric de abuz asupra copilului, etc. Diagnosticul presupune excluderea altor cauze posibile de anxietate, inclusiv alte tulburări psihice (depresia, demenţa, schizofrenia), afecţiuni medicale, cum ar fi bolile de inima sau hipertiroidismul şi consumul de droguri. Screening-ul pentru starea de sănătate se poate face cu ajutorul unui chestionar (Chestionarul de sănătate a pacientului – PHQ)
Tulburarea de panica este de obicei tratata prin consiliere si medicamente. Tipul de consiliere utilizat este de obicei terapia cognitiv comportamentală (CBT), care este eficientă la mai mult de jumătate din oameni. Medicamentele utilizate includ antidepresive şi uneori benzodiazepine sau beta-blocante.
Tulburarea de panica afecteaza aproximativ 2,5% dintre oameni la un moment dat în viaţa lor. De obicei, apare in adolescenta sau la maturitatea timpurie, dar poate apărea la orice vârstă. Este mai puţin frecventă la copii şi la persoanele în vârstă. Femeile sunt mai des afectate decât bărbaţii.
Autor: Budulac Carmen
Photo by Mahdi Bafande on Unsplash