fbpx Skip to content

Teoria minții la copilul cu autism

Teoria minții la copilul cu autism

Teoria minții presupune capacitatea de a atribui stări mentale altor oameni și de a deduce ce urmează să facă mai departe.  Cercetătorii afirmă că această capacitate este bine conturată în jurul vârstei de 4 ani. Există un test numit Sally-Anne ce se aplică copiilor de cel puțin 4 ani. În cadrul testului există două păpuși. Se prezintă următorul scenariu: Anne pune o bilă în coș. Sally mută bila din coș cât timp cealaltă păpușă, Anne, nu este prezentă. Copii sunt întrebați, “Unde o să caute Anne bila?” Răspunsul corect este în coșul ei, pentru că nu are de unde să știe că a fost mutată. Însă, unii copii nu înțeleg intențiile și faptul că nu toată lumea a văzut ceea ce au văzut ei. În cadrul unui studiu a cercetătorului Baron Cohen, 3 din 20 de copii cu autism au trecut testul Sally Anne.

Capacitatea de a înțelege convingerile este des afectată în tulburarea de spectru autist. De exemplu, când deschidem un o cutie cu bomboane dar observăm că înăuntru sunt materiale textile, vom simți o dezamăgire. Convingerea noastră a fost falsă. Să luăm alt exemplu. Este ziua unui copil și acesta crede că o să primească o bicicletă pentru că a văzut una în garaj. Însă, despachetând, primește un ursuleț.

Din cauza lipsei înțelegerii convingerilor, copii cu autism au dificultăți în a înțelege minciuna, înșelaciunea. De exemplu, dacă ne jucăm “Ghicește în ce mână e” sau “De-a ascunselea”, copii pot avea tendința să spună în ce mână au ascuns obiectul sau să se ascundă la vedere.

În ceea ce privește dezvoltarea empatiei, copii ajung să înțeleagă care este cauza emoțiilor. Emoțiile pot fi provocate de o situație anume ( s-a stricat jucăria și sunt trist), de o dorință ( îmi doream mult un tort de ciocolată și am primit așa că sunt foarte bucuros) și de convingeri (credeam că tata a reparat jucăria dar văd ca e tot stricată așa că mă simt trist).

Teoria minții se predă în mai multe etape. Aceasta are în vedere dezvoltarea empatiei, înțelegerea perspectivei vizuale, a convingerilor și dorințelor celorlalți. Așadar, enumerăm urmatoarele etape de predare:

Dezvoltare emoțională

-identificarea emoțiilor

-cauzalitatea emoțiilor

-emoții declanșate de dorințe

-emoții declanșate de convingeri

Dezvoltarea percepției

-perspectiva vizuală (stăm cu copilul spate în spate și verbalizăm ceea ce vedem. Îl întrebăm apoi, “Vezi geamul? Nu. De ce? Pentru că sunt cu spatele.”)

-principiul “vezi deci știi” (îi spunem copilului că avem o păpușă blondă și una brunetă. Copilul închide ochii și ascundem păpușa brunetă în cutie. Întrebăm copilul: Ce păpușă e în cutie? Nu știu, pentru că nu am văzut.

-anticiparea acțiunilor pe baza a ce știe altă persoană ( mama o să ia ochelarii de pe masă, nu pe cei de pe canapea pentru că pe aceia i-a văzut prima dată)

-convingeri adevărate și false

BIBLIOGRAFIE

Baron-Cohen, S. (2000). Theory of mind and autism: A review. International review of research in mental retardation, 169-184

Baron-Cohen, Patricia Howlin, Judie Hadwin Teoria minții la copilul cu autism, (2014) editura frontiera

Terapeut ABA: Panduru Daria

Articole recente

Appointment Form

Abonează-te la newsletter!

Fii la curent cu cele mai noi informații legate de sănătatea mentală, precum și cu evenimentele și proiectele noastre viitoare.