Adesea, copiii nu comunica verbal pentru ca nu au nevoie – nevoile le sunt satisfacute inainte de a fi verbalizate; nu se asteapta de la ei acest lucru- parintii frecvent comunica la nivel de comanda : “vino aici”, “stai jos”, “ia geaca”, etc; nu li se da suficient timp pentru raspuns sau comunicarea nonverbala – gesturi, indicarea cu degetul- in timp a devenit suficienta pentru satisfacerea dorintelor copiilor deoarece adultii au raspuns imediat acestor solicitari. Pentru a putea utiliza intentionat limbajul verbal, copilul trebuie sa invete ca anumite comportamente prin care comunica ceva (de exemplu “da-mi” ) vor primi un raspuns specific si ca prin utilizarea lor deliberata, el va putea exercita un anumit control asupra vietii sale (obtine ce isi doreste).
Constientizarea de catre copil a faptului ca adultul este partenerul sau in comunicare iar mesajul lui are un efect asupra acestuia, sunt primii pasi ce trebuie realizati in crearea motivatiei pentru comunicare prin intermediul limbajului verbal. Motivatia pentru comunicare este foarte importanta, fara ea copilul nu va fi interesat sa comunice. Primele incercari de schimbare de mesaje ar putea sa se centreze pe ceea ce ii place copilului si il intereseaza. In unele situatii, identificarea unui obiect de care sa fie interesat poate fi extrem de dificila deoarece copilul a fost obisnuit sa i se dea obiecte noi foarte des, ajungand la suprasturatie.
Cateva modalitati de a atrage copilulu sa comunice verbal sunt:
- Testarea motivantilor prin alegere si utilizarea lor in activitati ulterioare;
- Jocuri de tipul “randul meu – randul tau”;
- Activitati pentru dezvoltarea atentiei impartasite.
Ceea ce-i motiveaza pe copii, sunt de regula:
- Alimente, jucarii, obiecte;
- Atentie adultului;
- Indepartarea obiectelor sau persoanelor nedorite/neplacute.
Pentru a afla ceea ce motiveaza copilul sau ii atrage atentia, se realizeaza situatii de testare prin alegere. Se plaseaza in fata copilului una sau doua tipuri de mancare sau jucarii si se observa reactia. Alta modalitate este de a nota reactiile copilului, cand si de cine/ce sunt provocate: zambet, plans, ras, agitatie. Urmarindu-se coincidenta dintre anumite reactii si obiecte/persoane, se poate deduce ceea ce trezeste interesul copilului creandu-se astfel o situatie de comunicare. Adultii vor putea interpreta semnele copilului: vocalizari, intinderea mainii, zambet, fixarea cu privirea, sau dimpotriva, plans, agitatie, pentru a putea stabili ceea ce-i place si ceea ce nu-i place. Unii copii cu dizabilitati severe, pot arata prin indicii foarte subtile, ceea ce le place: schimbare de tonus muscular (incordare musculara) sau in ritmul respirator (accelerare).
Jocurile de tipul “randul meu-randul tau” dau de inteles copilului ca este randul sau sa comunice prin faptul ca adultul se opreste din ceea ce face, priveste copilul si asteapta pana cand acesta ofera un raspuns. Acest stadiu poate dura uneori mai mult, reusita jocurilor depinzand de perseverenta si rabdarea adultului.
Captarea atentiei copilului printr-un obiect motivant stabilit anterior sau o jucarie despre care se stie ca este foarte interesanta pentru el si realizarea unui joc reprezinta alta modalitate de a favoriza aparitia comunicarii. Adultul se va asigura ca imparte impreuna cu copilul acelasi camp al atentiei- masa , podea- in care se afla si elementul motivant. Se va realiza o activitate interesanta cu jucaria respectiva, sau alimentul preferat al copilului se va consuma, pentru a provoca schimbul de priviri intre obiectul si adult, astfel incat triunghiul comunicarii (copil-obiect-partener de comunicare) sa devina functional. Pentru a ajuta captarea privirii copilului putem duce obiectul in dreptul ochilor nostri. Obiectivul acestui stadiu este sa provocam saltul cognitiv prin care copilul va intelege ca altcineva poate fi partenerul lui de comunicare, poate face lucruri interesante cu jucarii sau obiecte.
Crearea motivatiei pentru comunicare necesita perseverenta din partea adultului si colaborare cu echipa terapeutica a copilului- logoped, terapeut comportamental, etc; constanta cererilor si activitatilor contribuind major la indeplinirea obiectivelor propuse.
Autor: Gentiana Velica
Functie: Logoped
