DEFINIȚIE:
Schizofrenia este o tulburare psihotică, de obicei cronică, cu etiologie necunoscută. Se caracterizează prin simptome pozitive și negative, cu anormalități structurale și funcționale vizibile prin neuroimagistică și cu o componentă genetică evidențiată în studiile la gemeni. Simptomele influențează gândirea, sentimentele, comportamentul și funcționarea socială și ocupațională.
Conceptul modern al schizofreniei a fost conturat de psihiatrul german Emil Kraepelin în 1896, care a folosit termenul de “dementia praecox”, apoi psihiatrul elvețian Eugen Bleuler, în 1911 a întrodus termenul de schizofrenie.
EPIDEMIOLOGIE:
Prevalența schizofreniei pe parcursul vieții este de aproximativ 0,3-0,7%, cu variații în funcție de rasă/etnie, țară și origine geografică în cazul imigranților și al copiilor acestora. Risc echivalent la ambele sexe.
FACTORI ETIOLOGICI:
Genetici: istoric familial, vârsta paternă, sindroame genetice , gene predispozante Prenatali: infecții prenatale, subnutriția mamei
Perinatali: complicații obstetricale, anotimpul nașterii (iarna, începutul primăverii), mediul nașterii (urban/rural)
Postnatali: abuz fizic, sexual, emoțional în familie, traumatisme cranio-cerebrale
DIAGNOSTIC:
Conceptul de schizofrenie este abordat de cele doua sisteme moderne de clasificare: ICD-11 (“International Classification of Diseases” a OMS) și DSM-5 ( Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders). Acestea contribuie la stabilirea unui consens internațional, referindu-se la cele mai moderne rezultate ale cercetărilor și la necesitatea operaționalizării diagnosticului și terapiei. Criterii de diagnostic DSM-5:
- Două sau mai multe din următoarele criterii, cel puțin o lună de zile, iar cel puțin unul din ele trebuie sa fie din primele trei:
– idei delirante
– halucinatii
– vorbire dezorganizată (deraiere sau incoerență frecvente)
– comportament motor intens dezorganizat sau catatonic
– simptome negative
- Impact funcțional marcat profesional, social sau autoîngriire
- Semnele perturbării minim 6 luni, din care cel puțin o lună de simptome din criteriul A D. Excluderea turburării schizoafectivă, tulburarea depresivă și bipolară cu elemente psihotice
- Tulburarea nu poate fi atribuită efectelor fiziologice ale unei substanțe sau afecțiuni medicale F. În cazul istoricului de tulburare din spectrul autismului sau de tulburare de comunicare diagnosticul se stabilește doar în prezența ideilor delirante sau halucinațiilor
MANIFESTĂRI CLINICE:
DEBUT, EVOLUȚIE, PROGNOSTIC:
Debutul este frecvent între 15-35 ani, rar înainte de 10 ani sau după 40 ani ( la bărbați între 15- 24 ani, iar la femei în perioada 25-34 ani), brusc sau insidios, dar la majoritatea persoanelor semnele și simptomele semnificate clinic se dezvoltă lent și treptat.
În evoluția tulburării, simptomele pozitive tind să se diminueze în intensitate și să apară simptomele negative sau să se accentueze bizareriile comportamentale.
Ratele de recădere sunt de aprox.40% în decurs de 2 ani cu tratament și aprox. 80% fără tratament. Există un risc crescut de moarte subită, suicid și condiții medicale neglijate terapeutic care duc la o speranță de viață scăzută comparativ cu populația generală. Schizofrenia este o afecțiune cronică marcată de faze acute și perioade de remisiune, variația pe termen lung situându-se între diferite grade de recuperare și incapacitate totală.
Factori de prognostic favorabil | Factori de prognostic nefavorabil |
• sex feminin
• coeficient de inteligență crescut • absența antecedentelor heredo colaterale de schizofrenie • funcția premorbidă bună socială și profesională • suport familial și social • debut tardiv, acut • simptome predominant pozitive • complianță bună la tratament • căsătorit • episoade reduse (număr, intensitate) • prezența factorilor precipitanți |
• sex masculin
• coeficient de inteligență scăzut • antecedente heredo-colaterale de schizofrenie • funcție pemorbidă proastă • absența suportului familial și social • debut precoce, insidios • simptome predominant negative, simptome de dezorganizare • non-complianță terapeutică • necăsătorit, văduv, divorțat • recăderi frecvente • absența factorilor precipitanți |
SCALE UTILIZATE ÎN EVALUAREA SEVERITĂȚII SIMPTOMELOR DIN SCHIZOFRENIE:
Pentru monitorizarea severității simptomelor, au fost elaborate mai multe scale psihometrice pentru a cuantifica ameliorările simptomelor pozitive și negative ale schizofreniei: BPRS ( Brief Psychiatric Rating Scale, 1962)
SANS (The Scale for the Assessment of Negative Symptoms, 1982)
PANNS (Positive and Negative Symptoms Scale,1987)
NSA ( The Subjective Experience of Negative Symptoms, 1989)
BNSS (The Brief Negative Symptom Scale, 2005)
CAINS ( The Clinical Assessment Interview for Negative Symptoms)
MAP-SR ( The Motivation and Pleasure Scale Self- Report)
TRATAMENT:
Tratamentul schizofreniei necesită o abordare complexă care include tratament farmacologic și intervenții psihosociale.
Obiectivele tratamentului:
- reducerea simptomatologiei pozitive, negative, cognitive și afective
- prevenirea recăderilor, obținerea remisiunii și menținerea pe o perioadă cât mai lungă • îmbunătățirea funcționalității și calității vieții pacientului
- asigurarea neuroprotecției, conservarea eficienței sinaptice și evitarea modificărilor cerebrale
- reducerea vulnerabilității pacientului
- reducerea impactului evenimentelor și situațiilor stresante
- creșterea complianței terapeutice
- îmbunătățirea abilităților de comunicare și de adaptare
Tratamentul farmacologic se face cu antipsihotice tipice (haloperidol, levomepromazin, clorpromazină, zuclopentixol, tiapridal) și antipsihotice atipice ( amisulprid, aripiprazol, olanzapină, quetiapină, clozapină, risperidonă, paliperidonă, sertindol, ziprasidonă ). Adjuvant se pot folosi antiparkinsoniene, benzodiazepine, antidepresive, timostabilizatoare (litiu, carbamazepină, acid valproic).
Terapia electro-convulsivantă
Tipuri de intervenție psiho-socială:
- Terapie cognitiv-comportamentală
- Terapie personală
- Terapie familială
- Terapie de grup
- Terapie de susținere
- Antrenarea abilităților sociale
- Reabilitare vocațională
Bibliografie:
- American Psychiatric Association, Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale DSM-5- Ed. Callisto, 2016
- Kaplan&Sudock, Manual de buzunar de psihiatrie clinica-Editia a 3-a, Ed.Medicala, 2015 3. Dan Prelipceanu, Psihiatrie clinica, Ed. Medicala, 2015,
- Prof. Dr. Doina Cozman, Dr. Ovidiu Alexinschi, Curs online-Schizofrenia- abordare multidimensionala, 2021
Psiholog Diaconu Lavinia