Realitatea este ca in ziua de astazi, este greu sa pui telefonul jos, indiferent de varsta. Platformele sunt concepute pentru a crea dependenta. Utilizarea retelelor sociale poate duce la dependenta fizica și psihologica, acestea declansand sistemul de recompensa al creierului, prin eliberarea dopaminei. Pictogramele in sine, colorate cum sunt ele, atunci cand le vezi, nivelul dopaminei creste, acelasi efect avandu-l si luminozitatea mare a ecranului. Este exaltant sa le apesi, de abia astepti. Iti creaza dependenta, ceea ce duce la simptome asociate de obicei cu tulburarea de consum de subtante, ai nevoie de o doza constanta. Atunci cand nu ai acces la telefon, poti deveni chiar anxios; te panichezi – simti nevoia disperata sa-l folosesti.
In SUA chiar exista programe terapeutice, in spitelele de psihiatrie si clinicile de sanatate comportamentala, dedicate tratarii dependentei de retele sociale, aceasta fiind considerata ca fiind o tulburare compulsiva.
Cercetatorii sugereaza ca trendul ascendent al numaruilui de persoane care sufera de tulbulari/boli mintale, este in parte legat de cresterea numarului de utilizatori ai acestor platforme. Pe masura ce utilizarea retelelor sociale si a smartphone-urilor a crescut, la fel s-a intamplat si cu numarul tulburarilor mintale. Desigur, corelatia nu inseamna neaparat cauzalitate, insa statisticile arata ca s-ar putea face legatura intre cele doua fenomene, utilizarea retelelor sociale fiind intocmai asociata cu anxietatea, depresia si chiar boli fizice.
Desi nu exista criterii de diagnostic clinic pentru dependenta de retele sociale, atunci cand folosesti excesiv sau chiar compulsiv platformele pentru a-ti imbunatati starea de spirit, se contureaza un simptom cheie al dependentei. Un comportament, care continua in ciuda consecintelor negative persistente asupra functionarii, denota dependenta.
Creierul primește un val de dopamină și o trimite pe căi de recompensă. Acest ciclu de motivație, recompensă și intarire este o „bucla de dopamina”, iar aceasta ii determina pe utilizatori sa dea refresh, sa caute, sa consume, sa isi doreasca recompense in numar cat mai mare si cat mai frecvente.
Uitandu-ne la TikTok, vedem cum este conceputa o astfel de platforma. Videoclipuri foarte scurte, menite sa-ti satisfaca dependenta de cosum si sa-ti capteze atentia, a care-i durata se scurteaza cu cat folosesti mai mult aplicatia. Creaza un nivel atat de ridicat de dependenta, incat compania a integrat chiar o funcție de reducere a dependentei fata de aplicatie.
De ce utilizam aceste platforme? Urmarim un sistem constant de recompensa. Le folosim drept un mecanism de adaptare pentru a face fata mai multora: stresului, singuratatii, depresiei. Cu cat te afunzi mai mult si petreci din ce in ce mai mult timp utilizand compulsiv aplicatiile, in viata reala se dezvolta noi probleme de adaptare, probleme interpersonale; incepi sa iti ignori relatiile reale, responsabilitatile scolare sau profesionale, sanatatea ta fizica si mintala.
Atunci cand ne dam seama ca este vorba de o utilizare compulsiva a retelelor sociale, de o dependenta, este timpul sa apelam la un specialist. Desigur folosirea platformelor poate fi un simplu obicei, ceea ce nu constituie un lucru rau, insa doar daca nu ne dauneaza noua sau altora.
Cum ne dam seama, totusi, daca riscam sa ajungem dependenti sau am ajuns deja? Ne putem pune cateva intrebari.
- Cat de mult timp petrec utilizand retelele sociale sau gandindu-ma la ele?
- Simt impulsuri din ce in ce mai mult sa le folosesc?
- Folosesc retelele sociale pentru a uita de problemele personale?
- Incerc adesea sa reduc utilizarea lor, insa fara succes?
- Devin nelinistit sau tulburat daca nu pot accesa platformele?
- Utilizez retelele sociale atat de mult incat genereaza un impact negativ asupra vietii de zi cu zi, al jobului sau al studiilor?
Un „da” la mai mult de trei dintre aceste întrebări poate indica o dependenta de social media si este indicat sa ne indreptam catre ajutor de specialitate.
Putem reduce impactul negativ pe care social-media il poate avea printr-o detoxifiere digitala. Putem fie sa petrecem ceva timp fara a deschide sub nicio forma aplicatiile, fie ne putem limita accesul si alege ore sau chiar zile in care ne vom abtine din a le utiliza. In acest fel vom putea observa si beneficiile. Nu ne dam seama cu adevarat cat de mult am ajuns sa utilizam aplicatiile acestea, pana cand nu ne limitam accesul la ele. Ar fi surprinse multe persoane cat de mult timp curge fara a fi perceput.
Vei observa ca incepi sa te concentrezi altfel, durata ta de atentie se lungeste, descoperi ca ai niste timp substantial la indemana sa ai alte activitati, sa deprinzi abilitati, sa iti dezvolti comportamente importante. Devi mai constient de lumea concreta din jurul tau.
Trebuie inceput totusi de undeva. Este suficient sa incepem cu mici modificari ale rutinei. In primul rand dispozitivele noastre au integrate functii care pot monitoriza timpul petrecut pe aplicatii, asadar se poate controla utilizarea acestora zilnica si se poate limita, stabilind un interval rezonabil in care le putem folosi. De asemenea, putem opri notificarile, pentru a nu fi tentati sa accesam platformele atunci cand nu ne-am planuit sa o facem.
Alte recomandari ar fi: sa folosim un ceas cu alarma in locul alarmei de la telefon (asa cum stim majoritatea, primul lucru pe care il facem cand ne trezim este sa deschidem aplicatiile), in acest sens putem evita contactul cu ecranul, imediat cum ne trezim si putem sa ne obisnuim sa ne petrecem altfel primele momente ale zilei. Inainte de culcare, este bine sa nu utilizam telefonul, nu ne vom putea odihni adecvat daca o facem. Benefic, de asemenea este si sa utilizam un singur dispozitiv la rand si nu mai multe in acelasi timp.
Laura Hijal, psiholog clinician
