Relația dintre mame și fii a creat de-a lungul timpului povești cu tâlc și nurori exasperate. Mitul soacrei are puternice rădăcini psihologice, relația cu mama fiind prima și cea mai importantă relație din viața unui bărbat, deci este firesc ca impactul asupra lui să fie uriaș.
Așa cum au arătat numeroși psihologi, unul dintre rolurile funadamentale ale familiei este acela de a contribui la creșterea și dezvoltarea unui adult autonom și independent.
Din nefericire, în realitate lucrurile nu stau chiar așa existând mulți părinți, în special mame, al căror scop este acela de a controla în permanență existența propriilor fii chiar și atunci când aceștia depășesc vârsta de 30 de ani.
Pe lângă faptul că mama este cea care le spală hainele, le aprovizionează firgiderele și asigură ordinea în casa fiilor lor, mai grav este că multe dintre acestea îi monitorizează non-stop telefonându-i de zece ori pe zi uneori chiar și noaptea și dându-și cu părerea în privința partenerei de cuplu.
Nu sunt excluse cazurile în care fiii își telefonează mamele de câteva ori pe zi pentru a-și povesti ambii detalii legate de rutina zilnică. Acesta este unul dintre modurile prin care se dezvoltă așa numitele relații de dependență, relații toxice care, în ziua de astăzi, sunt menționate, abordate și studiate tot mai des de către specialiști.
Perechea mamă-fiu este în primul rând complicată prin simpla opoziție de sex. Niciunul dintre cei doi nu înțelege în întregime cum este să fii în locul celeilalte jumătăți a ecuației. Băieții se confruntă cu anumite provocări deoarece, în calitate de masculi, ei se simt răspunzători în multe feluri pentru bunăstarea mamelor lor, ceea ce poate duce la tensiune și furie în cadrul relației.
De cealaltă parte, mamele tind să aibă pretenții prea mari de la fiii lor, cerându-le acestora un anumit tip de sprijin pe care ele l-ar căuta în mod obișnuit la o persoană adultă. In timp, unele comportamente asumate de mama sau fiu pot transforma relația într-una hrănitoare și potrivită nevoilor ambilor, iar în caz contrar, nevoile celor doi pot fi împlinite prea puțin – sau supraalimentate, relația transformându-se într-una disfuncțională.
În urma analizei dinamicii acestei relații minunate, este evident că, pe lângă altele, mamele dețin propriul set de presiuni separate de acelea pe care fiii lor le experimentează. De asemenea, mama este cea care îi transmite fiului vocabularul emoțional și psihologic, cea care îl hrănește atât fizic, cât și emoțional.
Stima de sine a fiilor și implicit modul în care aceștia își aleg partenera și tendința de a lucra sau nu la îmbunătățirea căsniciei și a creșterii nivelului de satisfacție în viața conjugală, sunt puternic influențate de prezența sau absența mamelor în viața lor și de comportamentele și modurile în care acestea se raportează la fiii lor.
Un comportament foarte intruziv al mamei în viața fiului poate fi asociat cu comportament protectiv și de distanțare față de partener în cadrul unei relații parteneriale. Mai exact, cu cât mama manifestă un comportament mai intruziv în viața fiului, cu atât acesta va tinde să aibă un comportament distant sau protectiv față de partenerul sau partenera sa.
Un comportament foarte intruziv al mamei poate fi asociat cu o tendință de adoptare a comportamentelor sexuale riscante. De asemenea, cu cât compotamentul mamei este mai intruziv, cu atât fiul va prezenta un comportament sexual mai riscant și cu cât mama prezintă un comportament mai intruziv, cu atât satisfacția vieții parteneriale este mai scazută pentru fiu .
Ioana Dobrin, psiholog clinician și psihoterapeut