Corpuri ce încep să își schimbe forma, voci crăpate, fire de păr care încolțesc în locuri noi… Pubertatea este o tranziție inerent incomodă și nu este totul la nivel fizic. Pubertatea reprezintă perioada de vârsta ce naște mari transformări, acestea reliefând conturarea personalității umane. Acest aspect integrează formarea caracterului, aspirația individului spre independență, conturarea unor idealuri de viață, reorientarea intereselor personale și „trezirea” pentru maturitate prin asumarea realistă a vieții.
Specifică vârstei este o anumită instabilitate vizibilă în registrul afectiv, caracterizată de comportament oscilant, tendințe extremiste, nehotărâre, sensibilitate emoțională, ceea ce nu de multe ori face dificilă comunicarea dintre preadolescent și adult.
„Pe măsură ce copiii se dezvoltă fizic, se schimbă modul în care gândesc despre ei înșiși și modul în care oamenii se raportează la ei social”, spune Jane Mendle (2015). Pentru tinerii care încep pubertatea mai devreme decât colegii lor, transformarea pare a fi deosebit de plină – în special pentru fete. Fetele care se maturizează devreme prezintă un risc crescut de apariție a unei serii de probleme psihosociale, inclusiv depresia, consumul de substanțe și comportamentul sexual timpuriu, după cum a descris Julia Graber (2013).
Imaginea pentru băieții în curs de dezvoltare timpurie nu este la fel de clară, dar în literatura de specialitate se sugerează că și ei ar putea suferi efecte rele din cauza maturizării înaintea colegilor lor.
Acest lucru este îngrijorător, mai ales că vârsta medie a pubertății pare să fie în prezent mai mică pentru copiii din întreaga lume. Înțelegerea riscurilor asociate maturizării timpurii este complicată, deoarece pubertatea precoce nu este un singur eveniment – este un proces care poate dura patru ani sau mai mult, însă Mendle (2015) indică următorul aspect: „lucrurile care se întâmplă în primul an pot fi foarte diferite de cele din ultimul an”.
„Pubertatea precoce” apare atunci când pubertatea începe la vârste mai mici, vârsta tipică pentru aceasta fiind între 9, respectiv 12 ani, dar riscurile pentru sănătatea mintală asociate pubertății precoce nu sunt exclusive pentru copiii care se confruntă cu pubertatea înainte de a opta aniversare. Mai degrabă, problemele de sănătate mintală sunt mai susceptibile de a apărea atunci când un copil se dezvoltă în mod normal, dar este printre primele din grupul său de colegi pentru a începe procesul.
Majoritatea pre-adolescenților nu vor altceva decât să se simtă acceptați în grupurile de covârstnici, subliniază Mendle (2015): „este un moment în care nu vrei să te deosebești de colegii tăi în niciun fel, sau sub nicio formă.” Așadar, atunci când un copil se dezvoltă mai devreme decât colegii săi, pot exista efecte de lungă durată asupra sănătății mintale, așa cum arată mai multe studii. Într-un exemplu recent, Karen Rudolph (2014), a descoperit faptul că fetele care s-au maturizat mai devreme decât colegii lor au avut rate crescute de depresie care au persistat pe parcursul studiului. De asemenea, s-a descoperit că, băieții care se maturizează devreme, au avut inițial niveluri mai scăzute de depresie decât băieții care se maturizează mai târziu, însă în timp au prezentat semne de anxietate crescută, imagine de sine negativă și stres interpersonal. Până la sfârșitul perioadei de studiu de trei ani, ratele de depresie ale băieților erau aproape la fel de ridicate ca cele ale fetelor care se maturizează timpuriu.
Alte cercetari sugereaza ca perioada pubertății precoce este una extrem de grea pentru fete. La băieți, prezența pubertații timpurii a fost corelată cu internalizarea simptomelor (de exemplu, trăirea anxietății), cât și de simptomele de externalizare (de exemplu, consumul de tutun), în timp ce în rândul fetelor, pubertatea precoce este asociată cu tulburări depresive, tulburări de consum a substanțelor, tulburări de alimentație și tulburări de comportament perturbator. Dintre aceste tulburări, „cea mai clară și mai consistentă legătură este între pubertatea precoce și depresia la fete”, spune Graber. De asemenea, pentru numeroase femei, pubertatea poate fi o perioadă cheie în dezvoltarea depresiei. „În copilărie, băieții și fetele au aproximativ aceleași rate de depresie, dar femeile adulte sunt de două până la trei ori mai susceptibile de a fi deprimate ca bărbații”, spune Mendle (2015). “Această discrepanță nu există la începutul pubertății, dar este înrădăcinată de mijlocul pubertății.”
Ceea ce face ca pubertatea precoce să fie atât de dificilă este faptul că, atunci când copiii se dezvoltă devreme, modul în care acționează și gândesc nu se potrivește întotdeauna cu modul în care arată, iar alți copii și adulți ar putea face presupuneri eronate despre ceea ce sunt capabili.
“Acești copii au niveluri de dezvoltare cognitivă, socială și emoțională complet în concordanță cu vârsta lor, dar fizic, par mai în vârstă”, spune Mendle (2015), și „tocmai această nepotrivire este considerată a fi în centrul dificultăților.”
În aceste cazuri, părinții au o influență majoră. De exemplu, atunci când copiii par mai mari din punct de vedere fizic, „părinții le-ar putea acorda mai multă libertate decât le-ar sugera poate vârsta lor cronologică”. Cu toate acestea, părinții prietenilor nu ar trebui să intre în panică. În timp ce copiii care se maturizează devreme prezintă un risc crescut de probleme de sănătate mintală, șansele sunt încă în favoarea lor: „chiar și în rândul copiilor ce traversează o maturizare timpurie, majoritatea vor trece prin pubertate”, spune Graber (2013).
Întrebarea cheie pentru cercetători, atunci, este de a înțelege ce factori determină unii copii să experimenteze efecte negative de sănătate mintală asociate cu pubertate precoce și care factori ar putea să îi protejeze. Dar această întrebare este complicată, deoarece mulți dintre factorii sociali care pot provoca probleme de sănătate mintală au fost ei înșiși legați de debutul precoce al pubertății – și anume stresul din viața timpurie, absența taților în casă, conflictele familiale ridicate și statutul socioeconomic mai scăzut. Deși motivele acestei legături nu sunt clare, oamenii de știință au emis ipoteza că un mediu instabil ar putea semnala organismului să devină matur sexual la vârste mai mici: „ copiii care trec prin pubertate precoce nu sunt aleatorii”, notează Mendle (2015).
Unele cercetări sugerează că pubertatea precoce ar putea fi compusă din problemele asociate cu adversitatea precoce pentru a stimula riscul de depresie și alte probleme de sănătate mintală . Totuși, factorii familiali pot face parte din ecuație, dar nu este singurii existenți.
Deoarece riscurile par să provină din dezvoltarea timpurie în raport cu colegii, trecerea la pubertatea medie anterioară nu se poate traduce într-o creștere a numărului de copii care se confruntă cu probleme psihologice și emoționale. Pe de altă parte, cu cât copiii trec mai devreme prin pubertate, cu atât este mai puțin probabil să-și fi dezvoltat abilități puternice de adaptare. Astfel, în timpul adolescenței, acei copii care sunt mai capabili să răspundă adaptiv la factorii de stres, care se angajează în eforturi planificate pentru a face față problemelor sau pentru a regla emoțiile, par să fie protejați de efectele pubertății precoce asupra depresiei. Rolul societății este, așadar, să consolideze resursele de adaptare ale copiilor.
Până în prezent, nu există multe intervenții concepute special pentru a ajuta copiii să treacă prin apele instabile ale dezvoltării pubertății. Dar poate, spune Mendle (2015), ar trebui să existe. „Există un lucru sigur ce trebuie realizat, și anume faptul că ar trebui să acordăm mai multă atenție vulnerabilității psihologice a acestei etape a vieții!”
Bibliografie:
- Graber, J. A. (2013). Pubertal timing and the development of psychopathology in adolescence and beyond. Hormones and Behavior, 64, 262–269.
- Greenspan, L., & Deardorff, J. (2014). The new puberty: How to navigate early development in today’s girls. New York, NY: Rodale.
- Mendle, J., Moore, S. R., Briley, D. A., & Harden, K. P. (2015). Puberty, socioeconomic status, and depression in girls: Evidence for gene x environment interactions. Clinical Psychological Science. Advance online publication.
- Rudolph, K. D., Troop-Gordon, W., Lambert, S. F., & Natsuaki, M. N. (2014). Long-term consequences of pubertal timing for youth depression: Identifying personal and contextual pathways of risk. Development and Psychopathology, 26, 1423–1444
Weir, K. (2016). The risks of earlier puberty. APA Monitor of psychology, Vol 47, No. 3
Psiholog Busuioc Andreea
