De ce este nevoie de intervenţia unui psiholog
Există momente sau situaţii dificile în viața dumneavoastră pe care, cumva anume, doriţi să le depăşiţi sau să le rezolvaţi; ori există anumite lucruri în viața dumneavoastră sau la dumneavoastră înşivă, pe care le doriţi fie schimbate – fie optimizate sau îmbunătăţite. Când constataţi că eforturile depuse în maniera proprie nu și-au atins scopul, este recomandabil să vă acordaţi şansa de a primi ajutor din exterior, pentru a va atinge scopul propus.
Orice persoana care nu este capabilă să-și controleze apetitul excesiv pentru alcool, este posibil să sufere de alcoolism sau de dependență de alcool.
Alcoolicii nu recunosc că au o problemă legată de consumul de alcool. Totuşi, persoanele care admit că au o astfel de problemă, vor putea să-și controleze mai uşor acest viciu pe viitor (cu ajutor specializat, psihiatric, psihoterapeutic și medical).
Nu trebuie să se considere că dependența de alcool este un semn de slăbiciune și de asemenea, nu înseamnă că o astfel de persoană are probleme voliţionale (de voinţă). Unele persoane care au această dependență pot să-și diminueze consumul de alcool sau în unele cazuri pot să și renunţe la acest obicei, dar majoritatea persoanelor cu dependență de alcool necesită tratament specializat pentru a abandona acest viciu. Adicţia la alcool este o afecţiune cronică, la fel ca și diabetul zaharat sau astmul bronşic. De cele mai multe ori este necesar tratamentul de specialitate (consiliere psihologică, administrarea de medicamente sau o combinaţie între cele două metode). În cazul persoanelor care consumă alcool de o perioadă lungă de timp, este necesar tratamentul simptomelor de sevraj (care apar la stoparea consumului de alcool) numit, detoxifiere.
Membrii familiei sau prietenii din anturaj, trebuie să ceară ajutor specializat chiar dacă persoana în cauză nu doreşte acest lucru. În cazul în care persoana cu dependență de alcool are un comportament violent dar refuză ajutorul specializat, este recomandat ca membrii familiei (soţia, copiii) să apeleze la ajutor din partea organizaţiilor care se ocupă cu astfel de probleme. Tratamentul precoce al alcoolismului, oferă o şansă mai mare de recuperare și scade riscul apariţiei diferitelor complicaţii.
Exista mai multe tipuri de tratament folosite în cazul alcoolicilor.
Pe lângă integrarea într-un grup precum Alcoolicii Anonimi (AA), care desfăşoară terapie de grup pentru cei care suferă de alcoolism, fiecare persoană în parte poate să apeleze și la terapia psihologică individuală. Din moment ce alcoolismul afectează întreaga familie, nu doar persoana dependentă de alcool, sunt recomandate deseori terapia familială și tehnicile de relaxare. Un astfel de tratament va ajuta pacientul să treacă mai uşor peste problemele secundare dependenței de alcool, cu toate că în unele cazuri familia nu îi oferă acestuia sprijinul necesar recuperării.
Unele persoane care se tratează pentru dependența de alcool, găsesc utile diverse tehnici de controlare a stresului. Nu se ştie exact dacă aceste metode ajută pacientul să menţină pentru o lungă perioadă de timp abstinența la alcool, însă îmbunătăţesc starea generală, în special statusul psihic pe toata durata recuperării.
Din punct de vedere psihologic, dependentul de alcool manifestă o răceală emoţională, o alterare treptată a sentimentelor, indispoziţii frecvente și schimbări bruşte a opiniilor. Nelinişte interioară, agresivitate, iritabilitate, tulburări de somn, coşmaruri, lacune de memorie, depresie, frică, complexe de inferioritate ascunse uneori în spatele unei faţade de grandomanie, lipsă de voinţă, promite dar nu-și ține promisiunea, izolare și reducerea sferelor de interes, lipsă de igienă și decădere fizică și psihică.
CONSUMUL sau BAUTUL CONTROLAT pentru un dependent de alcool NU ESTE POSIBIL!
Dependentul de alcool ce vrea să renunţe la consum trebuie să aibă o MOTIVAȚIE reală pentru care să renunţe la consum. Renunţarea la consum nu se reduce la o chestiune de voinţă sau de ambiţie. Ambiţia înseamnă în acest context, un chin, o întrecere adesea pierdută în defavoarea alcoolului. Adesea rezistența la schimbare în cazul alcoolicilor este foarte mare, iar o voinţă (oricât de mare ar fi) nu este suficientă pentru a renunţa la alcool fără a fi susţinuta de MOTIVATIE.
Să doreşti un lucru este condiţia minimă pentru a avea/a face acel lucru. Voinţa canalizează energiile spre obţinerea acelui lucru.
Tratamentul dependenței presupune 4 dimensiuni de recuperare:
- tratamentul dependenței fizice – se realizează în spitale, prin dezalcoolizare;
- tratamentul dependenței psihice – se realizează prin consiliere si terapie;
- relaţiile sociale – se realizează in paralel cu tratamentul dependenței fizice si psihice.
Etapa de contact
Este primul pas făcut spre tratament. Acestă fază se poate desfăşura în centre de consiliere ambulatorii și staţionare sau în cadrul grupurilor de suport.
De regulă, consumatorul sau familia acestuia caută medici, psihologi, clinici sau centre de specialitate pentru tratamentul alcoolismului. Este o etapă de evaluare a gradului de dependență. Specialistul în dependențe realizează în colaborare cu pacientul și familia sa, o evaluare psihologică a bolnavului, evaluarea severităţii dependenței, evaluarea situaţiei socio-familiale, clarificarea motivelor invocate de pacient pentru a renunţa la consumul de alcool. În funcţie de aceasta evaluare, specialistul în adicţii (psiholog, medic, preot, asistent social, etc.) propune pacientului și familiei sale alternative pentru tratamentul alcoolismului. Pentru cazurile cu o dependență de alcool severă se recomandă următoarea etapă.
Etapa Dezintoxicării
Tratamentul dependenței de substanţe (alcool, droguri, medicamente) se desfăşoară cu sprijinul specialiştilor în adicţii (psihologi, medici, preoţi, asistenți sociali). Este recomandată întotdeauna consultarea specialiştilor în adicţii pentru evaluarea gradului de evoluţie sau a severităţii dependenței și pentru identificarea și analiza unor opţiuni pentru tratamentul dependenței.
Această etapă este o etapă a tratamentului organismului, o etapă în care se urmăreşte vitaminizarea, mineralizarea corpului, eliminarea alcoolului din sânge, diminuarea sevrajului și a compuşilor chimici din sânge care susţin dependența fizică.
De obicei, persoanele dependente de alcool se hotărăsc să facă ceva pentru a se lăsa de băut, când deja dependența lor este severă. În cazul lor este recomandată parcurgerea unei etape de dezintoxicare. Aceasta pentru că sevrajul cauzat de întreruperea consumului de alcool, are nevoie de supraveghere medicală de specialitate, consumatorul de alcool cronic nefiind apt din punct de vedere fizic și psihic să participe la şedinţe de psihoterapie individuală sau de grup. După etapa dezintoxicării se consideră că acesta are capacităţi fizice și psihice suficiente pentru a începe psihoterapia.
Etapa consilierii/terapiei dependentei
Terapia dependentei de alcool urmăreşte schimbarea atitudinii consumatorului față de responsabilităţi, sarcini, greutăţi, sentimente neplăcute, frustrări, astfel încât persoana dependentă să trateze aceste situaţii cu maturitate, fără să apeleze la consumul de alcool. Dacă etapa dezintoxicării este etapa menită să reducă până la minimum dependența fizică, etapa consilierii și terapiei urmăreşte demontarea și eliminarea dependenței psihice. Se urmăreşte consolidarea motivaţiei de a menţine abstinența, îmbunătăţirea comunicării și diversificarea modalităţilor de expresie a afectelor, emoţiilor și sentimentelor, reconstrucţia stimei de sine, înţelegere mecanismelor dependenței, învăţarea metodelor prin care se menţine abstinența și se evită recidiva.
Etapa Postcură / grupuri de sprijin.
Terapia de grup este un instrument de bază în tratamentul dependenței. Terapia de grup este utilizată atât în centrele ambulatorii și staţionare cât și în cadrul grupurilor de sprijin. Prin participarea la grup a persoanelor cu aceeaşi problemă se stimulează capacitatea de autovindecare a fiecărui membru al grupului, discutându-se sincer, deschis, despre avantajele și dezavantajele abstinenței, despre recidivă, dezamorsarea mecanismelor dependenței psihice, traversarea recidivei și factorii de risc care pot precipita producerea ei etc.
“În tratamentul cu pastile e mai uşor, ți se dă totul de-a gata. În psihoterapie trebuie să stai față în față cu tine însuţi”.
Psiholog clinician principal /psihoterapeut
Mariana Marican
