PROCRASTINÁ, procrastinez, vb. I. Tranz. A amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. Din engl. procrastinate. (sursa: dexonline.ro)
Procrastinare sau amânarea sau tărăgănare… Am ales ca titlu varianta de procrastinare, pentru că este un termen la modă și pentru că este posibil să-l fi căutat ca atare în google. Dar este vorba cam despre același lucru, care pare destul simplu. Din păcate, procrastinarea sau tendința de a amâna des sau de a amâna lucruri pe care ne dorim să le facem, dar nu reușim să ne mobilizăm, poate fi sau deveni o problemă mai serioasă.
Amânarea ne împiedică să ne ducem planurile la bun sfârșit, să realizăm ceea ce ne dorim, iar, dacă se repetă la nesfârșit, poate să ne perturbe starea de bine. Asta pentru că starea noastră generală de bine este dată în mare parte din recompensele interne și externe pe care le primim pentru lucrurile pe care le realizăm și de plăcerea pe care o simțim făcând anumite lucruri. Dar mintea ta poate decide că vrea să te saboteze și atunci te poate face să anticipezi ca acea activitate va fi prea greu de realizat și/sau că nu merită efortul. Pentru aceasta, îți recomand un exercițiu zilnic de combatere a procrastinării, folosit în psihoterapia cognitiv-comportamentală.
În fiecare zi, pe o coală fă-ți un tabel cu cinci coloane și mai multe linii.
În prima coloană notează una sau mai multe sarcini pe care le amâni de ceva timp. Nu trebuie să fie sarcini foarte complexe, pot fi lucruri simple, de rutina (de exemplu spalatul vaselor, cumparaturile, datul cu aspiratorul, o ieșire cu un prieten pe care nu l-ai mai văzut de mult timp). Dacă ai o activitate mai complexă pe care îți dorești să o realizezi și necesită mai mult timp și efort, sparge-o în mai multe etape de 15 sau 30 de minute și notează-le pe acelea în tabel.
În cea de-a doua coloană scrie cât de dificilă crezi că va fi activitatea, folosind o scală de la 1 la 10 sau de la 0 la 100 (depinde cât de mult îți plac diferențierile fine), unde notele mici indică sarcinile ușoare, iar cele mari, pe cele mai dificile.
În coloana a treia notează cât de satisfăcătoare crezi că va fi pentru tine îndeplinirea sarcinii. Similar cu coloana 2, vei folosi o scală de la 1 la 10 sau 0 la 100. După completarea acestor coloane, treci la pasul următor: îndeplinirea sarcinii.
Apoi, în coloanele 4 și 5 notează cât de greu a fost în realitate, respectiv cât de mulțumit te-ai simțit, după ce ai realizat acea sarcină. Folosește aceași scală de la 1 la 10 sau 0 la 100, similar cu cele folosite în coloanele 2 și 3.
Adună aceste tabele zilnice într-un fel de jurnal. După o perioadă (de ex. o săptămână) revino asupra lui. Compară estimările tale din coloanele 2 și 3 cu cele din coloanele 4 și 5, observă ce se întâmplă cu estimările tale în timp, la fel și cu numărul de activități propuse și realizate. Observă cum ai tendința din ce în ce mai scăzută de a amâna lucruri pentru că ți se păreau prea dificile sau că nu merită.
Succes!
