Folosirea limbajului obscen, tabu, sau injuriile, după cum sunt cunoscute în mod obisnuit, sunt mai degrabă privite ca semne ale unui vocabular precar al vorbitorului, ce nu are abilitatea de a se exprima într-o maniera mai putin ofensivă, sau măcar simplă.
Studiile recente, arată însă că limbajul injurios afisează mai degrabă, o utilizare mai ,,bogată” limbajului, decat una saracă.
De vreme ce limbajul injurios devine un obicei, oamenii ajung să îl folosească n diferite contexte si penutru scopuri: efectul lingvistic, transmiterea emotiilor, umoristic sau probabil in scopul manifestarii unui comportament răutăcios.
Limbajul injurios a stârnit curiozitatea psihologilor, spre a întelege fără prejudecăti, când si de ce este folosit acest limbaj, încercând să treacă peste stereotipiile că limbajul injurios este caracteristic persoanelor cu un nivel scăzut de inteligenţă ori tendinta spre analfabetism.
Întrebările despre obiceiul de a înjura, in viziunea cercetătorilor de la Marist College din SUA, au constatat corelatii între vocabularul injurios si cei care au mai degrabă o vorbire fluenta si un vocabular dezvoltat, arătân că aceştia manifestă predispozitia spre a avea un limbaj ,,colorat”. Mai întâi au măsurat fluenţa verbală ca fiind numărul de cuvinte pe care un numar de vountari îl pot exprima, găsind câte cuvinte pot ei într-un minut, începând cu o litera stabilită a alfabetului. In general, cei cu abilităţi lingvistice ridicate, se pot gandi la mai multe exemple in intervalul de timp alocat. Pornind de la aceasta abordare, cercetatorii au dat sarcina de a găsi limbajul injurios continuu..
Ceea ce consemnează aceste corelatii, sugerează că limbajul injurios nu este o simplă probă de limbaj, ce apartine persoanelor cu cu un nivel scăzut de inteligenţă, ori un vocabular general scăzut, ci mai degrab pare a fi caracteristic vorbitorilor cu limbaj bine articulat, capabili sa comunice cu maxima eficacitate. Totodată unele aspecte ale limbajului injurios au semnificaţii dincolo de aspectele comunicarii.
Studiile au continuat prin a cere voluntarilor să-si tina mâna in apa cu gheaţă cât de mult timp pot tolera, in timp ce repetă o înjurătură în minte. Aceluiasi grup de voluntari i s-a cerut sa cu o alta ocazie sa tina mana sub apa dar in timp ce repeta un cuvant neutru ne-injurios. Rata batailor inimii a fost monitorizata in ambele cazuri. Constatarea a fost ca cei care au exprimat limbajul injurios, au fost si cei care au rezistat durerii provocate de apa cu gheata, definind ca fiind mai putin dureros si rata batailor inimii a inregistrat valori mai ridicate decat s-au inregistrat la celalalt grup. Acestea sugereaza ca cei care au folosit limbajul injurios au declansat un mechanism natural de aparare(fight or flight), care nu doar ca duce la eliberearea de adrenalina si cresterea ritmului cardiac, dar duce la calmarea naturala a durerii cunoscuta ca ,,stress-induced analgesia”.
Acest studiu a fost inspirat, când unul dintre cercetatori , asistându-si soţia la nasterea fiicei, a observat că moaşele nu erau deloc surprinse sau jenate în momentul când limbajul sotiei a devenit injurios ca urmare a durerilor agonizante din timpul travaliului, fapt ce arată că erau familiarizate cu acest gen de comportament în contextul dat ai au afirmat ulterior ca este ceva normal.
Relatia limbaj injurios-emotii este bidirectională.
Studiile au fost orientate ulterior spre a descoperi care este legătura dintre emotii si limbajul injurios. De aceasta data s-a acordat atenţie efectului invers. În loc să se urmărească efectul emotional al injuriilor s-a urmărit si constatat faptul că si emotiilor pot provoca o crestere a limbajului injurios. Astfel un grup de participanti a fost supus unor excitatii emotionale ridicate jucand un shooter videogame ce le provoca agresivitatea iar celălalt grup, un joc linistit de golf. Grupul supus cresterii excitaţiei emotionale prin agresivitate a manifestat o fluenţă mai mare în a găsi limbaj injurios in interval de 1 min, când celor doua grupuri li s-a trasat aceasta sarcină.
Ceea ce ne arată aceasta colectie de studii, este că acest aspect al limbajului injurios are conotatii mai complexe deâat a cauza ofense sau a demontra o igiena precară a vocabularului.
Limbajul este un set de unelte sofisticate, iar limbajul injurios, dacă privim dincolo de prejudecăţi, este parte din el. Nesurprinzător, se pare că printre ultimele cuvinte inregistrate de cutiile negre ale aeronavelor prăbuşite sunt limbaje licentioase. Acest lucru subliniază că limitele limbajului sunt importante având in vedere eliberarea de preconceptii in situatiile de viaţă si moarte. Înţelegem că dimensiunea vocabularului injurios este legată de dimensiunea vocabularului general, iar limbajul injurios este indisolubil legat de experienta si exprimarea emoţiilor si sentimentelor, adeseori latente si neexprimate. Rămâne să înţelegem măsura în care un mental permanent angajat intr-o igiena emoţională, recunoaştere si eliberare a emoţiilor latente, regăseşte noi scheme de operare ale limbajului.
Autor: Alexandru Brânduş
Funcție: Psiholog Clinician