Mijloacele expresiv-creative in intervenția cu copiii

Folosirea artelor expresive pentru a stimula vindecarea emoțională, a rezolva conflictul interior și a trezi creativitatea individuală este un domeniu relativ nou, în expansiune, însă mijloacele expresiv-creative pot fi integrate cu succes atât în procedura de evaluare/investigare cât și în intervenția psihologică în lucrul cu copiii, și familia. Termenii „terapie expresivă” sau „terapie prin arte expresive” includ în general dans, artă și terapii muzicale, precum și scrisul de jurnal, poezia, imaginile, meditația și drama improvizațională.

Literatura de specialitate a demonstrat faptul că jocul și creativitatea sunt legate în numeroase moduri. Jocul favorizează dezvoltarea proceselor cognitive și afective la copii. De asemenea jocul facilitează capacitatea de înțelegere și gândirea divergentă, aceștia pot fi învățați să-și îmbunătățească abilitățile prin joc (Viscente A.B., & colab. 2013). 

O parte a procesului psihoterapeutic este de a trezi energia creativă a forței vitale. Astfel, creativitatea și terapia se suprapun. Ceea ce este creativ este adesea terapeutic. Ceea ce este terapeutic este adesea un proces creativ. 

Studiile în această direcție au demonstrat faptul că terapia prin artă a ajutat nu doar în intervenția cu cei mici cât și în intervenția de grup și în cea de familie.

Practicile creative din timpul anilor preșcolari ai copilăriei par să influențeze pozitiv dezvoltarea ulterioară. Cercetările din această direcție au reflectat efectele semnificative obținute atât în gândirea divergentă cât și convergentă la copiii de vârstă preșcolară. 

Despre mijloacele expresiv-creative s-a scris faptul că calitatea acestor metode este legată de capacitatea lor de a facilita exprimarea complexă a persoanei, în moduri pe care cuvântul în sine, uneori, nu o poate realiza (Rubin J.A., & colab. 2009). 

La preadolescenți studiile au arătat faptul că mijloacele expresiv-creative ajută în dezvoltarea empatiei şi abilităţilor sociale. De asemenea studiile au demonstrat faptul că În comportamentul preadolescenților, s-au produs unele modificări, ei fiind capabili să identifice şi să exprime propriile emoţii, să fie sinceri cu sine şi să se respecte, evitând să pună accentul doar pe logică şi raţiune; sunt capabili să adopte o atitudine pozitivă; să-şi gestioneze propriile emoţii şi impulsuri, să fie mai toleranţi, detaşaţi de probleme şi să-şi exprime emoţiile într-o manieră asertivă; să identifice şi să accepte sentimentele celor din jurul lor, să se raporteze la sentimentele şi nevoile altora; să iniţieze, să dezvolte şi să menţină relaţii interpersonale constructive (Pîslari, 2018). 

De asemenea a fost demonstrat faptul că mijloacele expresiv-creative ajuta psihologii în ceea ce privește intervenția în durere și pierdere precum și în cazurile cu abuz de substanțe. Aceste mijloace și tehnici ajută preadolescenții, adolescenții și adulții  în reformularea ideilor, schimbarea perspectivelor, exteriorizarea emoțiilor și aprofundarea înțelegerii unei experiențe sau a unei probleme (Loretta & colab., 2008).

În continuarea acestor studii, literatura de specialitate reflectă importanșa tehnicilor și mijloacelor expresiv creative în consilierea copiilor abuzați sexual. Astfel că aceștia reușesc să se exprime liber datorită modului său neamenințător și creativ de a  declanșa emoții relevante pentru experiențele lor.  Mai mult, această abordare ”îngrijește” rănile fără a  copleși sau a  înrăutăți de cele mai multe ori situația.  Prin ședințele de consiliere creativ-expresivă, copiii reușeșsc să poată accesa și extrage resursele lor interioare și să le utilizeze în consecință. Cu toate acestea, se atrage atenția asupra faptului că în general abordarea creativ-expresivă nu vindecă direct clienții, respondenții, ci  ajută să se vindece singuri în ritmul fiecăruia. Aceast lucru semnifică faptul că utilitatea abordării consilierii creative-expresive poate funcționa eficient doar pentru o anumită categorie de clienți. Acest aspect fiind totuși de cercetat în continuare. Rolul consilierului rămâne totuși a fi foarte crucial prin oferirea unui mediu sigur propice autovindecării și creşterii (Argel B.M & colab., 2015).

Așadar metodele expresiv-creative acţionează în sensul construirii identităţii personale a copilului, întăririi funcţiilor de contact şi înoirii contactului copilului cu simţurile, corpul şi sentimentele sale şi utilizarea intelectului.

De menționat în continuare este faptul că terapia prin joc și metode expresiv-creative se utilizează în special cu copiii care au conflicte interne cum sunt teama, vina, slaba stimă de sine, durerea, mâhnirea sau depresia. Comunicarea pe marginea acestor probleme cere sofisticare verbală, şi cum majoritatea copiilor nu se pot exprima astfel, ei vor ilustra mai uşor aceste probleme prin acţiune. Un alt avantaj este că jocul însuşi poate crea reacţii emoţionale şi să facă aceste reacţii mai puternice. Terapia prin joc și mijloace expresiv-creative poate fi o alegere terapeutică mai bună deoarece este activitatea cea mai familiară copilului şi în timpul ei acesta se va simţi mai confortabil şi mai relaxat, având de cele mai multe ori rezultate, însă să nu uităm faptul că procesul terapeutic este unul mai lent (Ciuhan, 2006).

 

Autor: Cismaru Andra Camelia, Psiholog Clinician și Psihoterapeut experiențialist

 

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

Argel B.M., Elizabeth S.S., The Use of Creative-Expressive Approaches in Counseling Survivors of Child Sexual Abuse, The Guidance Journal, XLII Vol. II, 2015.

Ciuhan, G.C., Eficiența psihoterapiei experiențiale la copilul hiperkinetic, Editura SPER Colecţia ALMA MATER Bucureşti, 2006.

Igor, R. & Pîslari, S. The Development of emphaty in preadolescents, Journal of Psychology, Special Pedagogy. Social Work , Volume 53, Issue 4, 2018.

Lorreta, J.B, & colab. The Use of Expressive Techniques in Counseling, Journal of Creativity in Mental Health ,Volume 3 – Issue 1, 2008.

Rubin, J.A. Approaches to Art Therapy. Theory & Technique. second edition, Peterson Marsh Ltd., 2009.

Vicente A. B.Marta G.B., Juan C.M., Evaluation of a creativity intervention program for preschoolers, Thinking Skills and Creativity,Volume 10, Pages 112-120, December 2013.

Recommended Posts