Skip to content
Alegria

Inovații aduse abordării ABA

Inovații aduse abordării ABA

Implementarea abordării ABA (terapia comportamentală aplicată) din prezent aduce cu ea o serie de schimbări ca urmare a cercetărilor derulate. Astfel, enumerăm:

-clasificarea clară a limbajului în termeni comportamentali (cerere, denumire, imitație, limbaj receptiv, intraverbal, textual, scris, FFC – trăsătură, funcție și clasă)

-prezența motivației înaintea oferirii oricărei instrucții

-delimitarea predării abilităților în DTT (învățare intensivă prin exerciții distincte) NET (învățare în mediul natural) și IT (învățare incidentală).

Vom detalia ultimul punct enumerat și anume, predarea prin DTT, NET și IT. Aceleași noțiuni se pot preda în toate cele trei metode. Pentru a oferi un exemplu concret, vom aminti învățarea noțiunilor opuse precum mare/mic.

Folosirea învățării intensive presupune împărțirea sarcinii în părți distinct. În această metodă este prezentă introducerea unor itemi pentru care copilul nu prezintă un interes major. De asemenea, folosim și o recompensă artificială. Acest tip de predare este util deoarece numărul exercițiilor este mult mai mare în comparație cu celelate două metode și este folosit și în cadrul academic, un exemplu fiind exercițiile de matematică de la clasă care se pot finaliza cu o notă bună. În cadrul terapeutic, noțiunile mare/mic se introduc în învățare intensivă. Se folosesc obiecte propriu zise, precum un cub mare și un cub mic, așezate unul lângă altul. Se pot folosi tokeni pentru ca cel mic să vadă cât timp are de stat în sarcină. Adultul oferă o instrucție, copilul răspunde inițial cu ajutor apoi independent și i se oferă un token în momentul în care răspunde corect și independent. La finalul tokenilor, primește un întăritor precum baloane de săpun.

În predarea NET (învățare în mediu natural) presupune ca cel mic să fie interesat de activitatea în sine însă contextul este creat de adult în mod intenționat. Avantajul acestei metode este că asimilarea noțiunilor are șanse mult mai mari de a se produce cu sens. De exemplu, în cadrul noțiunilor opuse, dacă cel mic este interesat de mașini, adultul poate creea un context de predare. Mașinile vor merge la spălătorie și vom avea câte două, o mașină mare și una mică, pe care le vom spăla. Îi vom cere copilului “Dă-mi mașina mare” iar cel mic o să răspundă la instrucție și se continuă joaca. Activitatea în sine este motivantă pentru copil iar contextul este creat dinainte.

În predare IT (învățare incidentală) activitatea nu este planificată dinainte de către adult iar copilul prezintă un real interes față de ea. De exemplu, vă aflați pe stradă iar copilul se uită la doi căței care își așteaptă stăpânul în fața magazinului. Arată cu degetul spre ei, îi denumește etc. Adultul profita de situație și întreabă “Care este cățelul mare?” sau “Cum este cățelul?” Arătând spre el. Astfel, ne amintim obiectivele pe care le are în planul de intervenție și folosim oportunitățile pentru a le integra cu sens în viața de zi cu zi.

Diferențele dintre cele trei tipuri de predare constau în prezența sau absența pregătirii activității în prealabil de către adult și prezența sau absența motivației naturale. Toate cele trei se folosesc în abordarea ABA și sunt eficiente pentru asimilarea și generalizarea diferitor abilități. 

BIBLIOGRAFIE

 Schramm, R. (2020). Motivație și recompensă. Cum să combați autismul cu propriile arme. Editura Frontiera

Terapeut ABA: Panduru Daria

Photo by Ross Sneddon on Unsplash

Distribuie articolul pe