Procesul de evaluare atunci când vorbim despre tulburarea din apectrul autist este unul complex, cuprinzând:
(1) realizarea unui screening pentru copiii cu vârste cuprinse între 1-3 ani – cu scopul de a identifica posibile semne ale tulburării din spectrul autist,
(2) realizarea unei evaluări psihiatrice – cu scopul de a obține un diagnostic conform uneia dintre clasificările recunoscute fie de DSM-V, fie de ICD-10,
(3) realizarea unei evaluări psihologice – cu scopul de a evalua nivelul de dezvoltare al copilului pentru fiecare arie a dezvoltării în parte.
Scopul chestionarului de screening este acela de a scoate în evidență acele semne care pot indica prezența tulburării din spectrul autist, în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 1-3 ani. În cazul identificării unor astfel de simptome, medicul de familie este cel care va îndruma cazul către un specialist. În prezent, în România un astfel de Chestionar de Screening a fost aprobat încă din 2014, conținând 9 întrebări, având o durată de aplicare de aproximativ 10 minute și fiind disponibil în mod gratuit medicilor de familie pentru utilizare. În cazul obținerii unui scor de peste 10, medicul de familie va ghida copilul către medicul psihiatru, în acest caz existând o probabilitate destul de mare ca acel copil să prezinte tulburare din spectrul autist.
Ulterior, evaluarea psihiatrică reprezintă acel proces realizat de către medicul psihiatru, proces care se va finaliza întodeauna cu un diagnostic psihiatric. În cadrul unei evaluări psihiatrice sunt cuprinse următoarele elemente
- interviul cu părinții/aparținătorii copilului,
- observarea directă a copilului,
- examinarea fizică a copilului,
- interviuri și chestionare standardizate adresate părinților.
Dintre testele standardizate utilizate la scară largă pentru diagnosticarea copiilor cu tulburare din spectrul autist se numără
- ADOS – constând din activități standardizate care permit examinatorului să identifice prezența sau absența comportamentelor specifice tulburării din spectrul autist, dincolo de nivelul dezvoltării și al vârstei cronologice și,
- ADI-R – constând în analiza limbajului și comunicării, a nivelului de interacțiune socială, precum și a comportamentelor și intereselor restrictive și stereotipe, dovedindu-se eficient și în diferențierea autismului de alte tulburări de neurodezvoltare.
În ceea ce privește evaluarea psihologică, aceasta presupune evaluarea nivelului de dezvoltare al copilului pentru diferitele arii – cognitiv, verbal, social, motor. Printre cele mai utilizate teste utilizate pentru evaluarea abilităților copiilor cu un diagnostic de tulburare din spectrul autist sunt:
- Carrolina Curriculum,
- NEPSY,
- VB-MAPP,
- ABLLS-R.
Întreg procesul de evaluare complexă în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist – screening, evaluare psihiatrică, evaluare psihologică – este esențial, deoarece pe baza evaluării se va întocmi întodeauna planul de intervenție utilizat în tratamentul copilului cu TSA. Astfel, calitatea și complexitatea procesului de evaluare sunt factorii care vor influența, ulterior, eficiența intervenției și gradul de recuperare și integrare al copilului cu tulburare din spectrul autist în societate.
Una dintre direcțiile de intervenție în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist este terapia cognitive-comportamentală (TCC). Majoritatea studiilor arată faptul că eficiența terapiei cognitiv comportamentale pentru copiii cu tulburări din spectrul autist a fost demonstrată adesea în urma utilizării cu precădere a procedurilor comportamentale specifice TCC, în detrimentul celor cognitive. Așadar, acest aspect ne indică faptul că specificul dezvoltării cognitive are un efect direct asupra eficienței terapiei cognitiv-comportamentale în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist (Andreson, Morris, 2006; Attwood, 2004; Haddock, Jones, 2006; Klinger, Williams, 2009; Sze, Wood, 2007, apud Lickel et al., 2012).
Astfel, în vederea implementării unei intervenții specifice terapiei cognitiv- comportamentale pentru un copil cu tulburare din spectrul autist, este esențială evaluarea dezvoltării cognitive a acestuia. Lickel et al. (2012) scot în evidență în studiul lor faptul că pentru ca terapie cognitiv-comportamentală să fie eficientă pentru copiii cu tulburare din spectrul autist, este esențial să existe o serie de preachiziții cognitive, după cum urmează:
- abilități de identificare a propriilor emoții și a emoțiilor celorlalți,
- abilități de identificare și discriminare a diferitelor gânduri și comportamente,
- abilități de mediere cognitivă.
Autorii aceluiași studiu evidențiază faptul că prezența unor trăsături precum: dificultăți la nivelul conștientizării emoționale, gândirea rigidă, dificultăți de identificare și înțelegere a gândurilor, credințelor și intențiilor proprii, dar și ale celorlalți – reprezintă factori care pot îngreuna procesul terapeutic cu specific cognitiv- comportamental pentru copiii cu TSA. Astfel, o evaluare complexă a abilităților este esențială atunci când vorbim despre utilizarea TCC în cazul copiilor cu tulburare din spectrul autist.
Bibliografie
Lickel, A., Maclean,William E.Jr., Blakeley-smith, A., Hepburn, S. (2012). Assessment of the
prerequisite skills for cognitive behavioral therapy in children with and without autism spectrum disorders. Journal of Autism and Developmental Disorders, 42(6), 992-1000.
doi:http://dx.doi.org/10.1007/s10803-011-1330-x
Autor: Budulac Carmen
Funcție: Psiholog clinician