fbpx Skip to content

Etapele dezvoltarii limbajului

Etapele dezvoltarii limbajului

Dezvoltarea eficientă a limbajului este esențială pentru capacitatea unui copil de a funcționa în societate, deoarece îl ajută să  isi exprime nevoile, dorintele, sa isi comunice sentimentele si sa socializeze. Cunoașterea etapelor dezvoltării limbajului vă ajuta sa puteți identifica și corecta orice problema care apare în fiecare etapă.

Dezvoltarea limbajului este procesul prin care copiii dobândesc capacitatea de a intelege vorbirea și de a comunica. În timpul acestui proces, un copil poate înțelege încet tiparele lingvistice de bază și își poate extinde vocabularul treptat înainte de a obține vorbirea fluență. Deși etapele dezvoltării limbajului sunt universale, ritmul cu care progresează fiecare copil poate varia. 

Anumiți factori pot influența capacitățile copilului de învățare a limbajului: dezvoltarea gandirii, motivația, mediul, sexul și dezvoltarea fizică.

Abilitatile necesare dezvoltarii limbajului sunt:

-atentie

-ascultare

-memorie

-imitare   grosiera, fina si verbala

Principalele etape ale dezvoltării limbajului la copii sunt:

1. Etapa prelingvistică

Cunoscută și ca etapa prelingvistică, prima etapă a dezvoltării limbajului are loc adesea între zero și șase luni. Copiii din această fază nu au abilități lingvistice dezvoltate, așa că  ei comunică prin sunete. Plâng, scot zgomote și emit murmure nazale pe măsură ce tracturile lor vocale se dezvoltă. Sugarii pot recunoaște, de asemenea, vocile și sunetele, pe lângă expresiile faciale și tonurile vocii.

In etapa prelingvistica copilul:

  • Priveşte în direcţia sunetului sau îşi schimbă poziţia corpului ca răspuns la sunet.
  • Priveşte la persoana care încearcă să-i atragă atenţia prin vorbă sau mişcare.
  • Urmăreşte sunetul, mişcând capul.
  • Vocalizează ca răspuns la atenţia ce i se acordă.
  • Repetă propriile sunete dacă sunt repetate de adulţi.
  • Emite intamplator si apoi voluntar vocalele a,e,i,u.
  • Gângureşte la 3-4 luni (sunete si silabe care se articuleaza in spatele cavitatii orale: c-g-h)
  • Vocalizează ca să atragă atenţia.

2. Etapa lalatiunii

A doua etapă a dezvoltării limbajului copilului are loc între 6 și 9 luni. Copiii încep să bolborosească, scoțând zgomote și silabe care nu sunt încă cuvinte. Mușchii gurii și dinții cresc pentru a pregăti copiii pentru o vorbire mai avansată.

  • In jur de 5-7 luni incepe sa repete aceeaşi silabă de 2-3 ori in jocul vocal ( ex: ma-ma-ma).
  • Intelege si se joaca cucu-bau.
  • Face cu mâna pa-pa, imitând adultul.
  • Priveşte la obiecte familiare când sunt numite.
  • Răspunde la propriul nume, privind sau solicitând să fie luat în braţe.
  • Arată o parte a corpului (ex: nasul).
  • Combină 2 silabe diferite in jocul verbal.
  • Imită intonaţia vocii celorlalţi.
  • Asociaza sunete, silabe sau cuvinte cu o persoană , actiune sau un obiect.
  • La 12 luni pronunta, cu sens, cel putin 5-10 cuvinte simple (ex.: pa, apă, papa, mama etc.)

3. Etapa holofrastică

A treia fază a dezvoltării limbajului, cunoscută și sub denumirea de etapa holofrastică, are loc de obicei între 9 și 18 luni. În acest timp, abilitățile lor lingvistice au crescut, de obicei sunt suficient de dezvoltate încât să spună cuvinte simple care descriu obiecte sau le identifică nevoile de bază. De exemplu, un copil aflat în această etapă ar putea spune „apa” ca o modalitate de a spune ca ii este sete si vrea apa.

  • Caută sursa sunetelor din afara incăperii (ex: sonerie, motocicletă, chemări ale copiilor etc.).
  • Emite sunete (onomatopee) şi foloseşte aceste sunete pentru a numi animale (ex: vaca este ,,mu-mu’’)actiuni sau obiecte.
  • Execută comenzi simple, cu sau fără să i se dea indicaţii prin gesturi.
  • Arată sau atinge imagini dintr-o carte când sunt numite.
  • Arată părţi ale corpului.
  • Pana la 2 ani ar trebui sa foloseasca aprox. 100-150 de cuvinte(pronuntate corect sau incorect) pe care sa le foloseasca pentru a denumi diferite obiecte,actiuni,persoane,locuri etc.
  • Îşi spune la cerere numele sau numele de alint.
  • Răspunde la întrebarea ,,Ce-i asta?’’, denumind obiecte familiare.
  • Poate da sau arăta la cerere.
  • Imită adultul în activităţi simple (ex : scuturatul hainelor).
  • Combină cuvinte şi gesturi pentru a-şi face cunoscute dorinţele.
  • Ştie ce să faca în situaţii uzuale (când iese afară, la masă, la culcare etc).
  • Arată obiecte familiare când sunt numite.
  • Numeşte jucării.
  • Numeşte părţi principale ale corpului la o păpuşă sau altă persoană.

4. Etapa din două cuvinte

În această etapă, copilul poate rosti propoziții de două cuvinte care au de obicei un anumit sens. Ei grupează cuvintele pe care le-au învățat în timpul etapei holofrastice.

  • Stă cu adultul pentru a privi o carte cu imagini timp de aprox.5 minute.
  • Răspunde corespunzător la folosirea adjectivelor obişnuite (ex: obosit, suparat,bun, rece, mare, etc)
  • La cerere, pune obiectele în, pe, sub.
  • Foloseşte corect unele adjective obişnuite (ex: fierbinte, mare,mic,bun,rau etc).
  • Numeşte acţiuni .
  • Răspunde la întrebarea ,,Ce face… (x)?’’, pentru activităţile obişnuite, simple.
  • Alătură 1 substantiv şi 1 adjectiv sau 2 substantive in propoziţii de 2 cuvinte(ex:minge mare).
  • Asociază un substantiv cu un verb (ex: ,,tata pleacă’’).
  • Foloseşte un anume cuvânt pentru a-şi exprima nevoia de a merge la toaletă.
  • Combină doua substantive pentru a exprima posesia (ex: ,,maşina tata’’).
  • Selectează obiecte simple descrise prin folosirea lor (ex: ceaşcă, farfurie, etc.).
  • Răspunde la întrebarea ,,Unde este…?’’.
  • Incepe sa asociaze un substantiv, un verb şi un ajectiv într-o propoziţie de trei cuvinte (ex: ,,tata maşina mare’’, ,,tata merge serviciu’’).

5. Etapa telegrafică

Etapa telegrafică are loc între 24 și 30 de luni. Copiii pot rosti fraze care nu sunt doar mai lungi, dar au și mai mult de două elemente. De exemplu, un copil ar putea spune „Copilul vrea in parc”. Gramatica corectă încă nu este predominantă în această etapă. Copilul își dezvoltă, de asemenea, capacitatea de a înțelege instrucțiunile de bază, inclusiv comenzile din două părți precum „du-te la masă și ia-ți cărțile”.

  • Foloseşte propoziţii din 3- 4 cuvinte.
  • Poartă o conversaţie simplă.
  • Invata repede cuvinte noi.
  • Arată părţi ale corpului la comandă verbală.
  • Numără până la cinci, imitând.
  • Spune ce urmează într-o poveste simplă cunoscuta.
  • Pune întrebări de tipul ,,Unde…?’’, ,,Cine…?’’.
  • Poate sta atent 5 minute în timp ce i se citeşte o poveste.
  • Numără obiecte prin imitaţie.
  • Foloseşte întrebări cu ,,De ce…?’’
  • Numeşte la cerere culori, animale, obiecte.
  • Îndeplineşte o serie de 2 comenzi necorelate.(Dezbraca-te si apoi spala-te pe maini)
  • Îşi poate spune numele întreg, când este invatat.
  • Răspunde la întrebări simple, de tipul ,,Cum este?’’.
  • Repetă propoziţii sau serii de cuvinte.
  • Foloseşte uneori trecutul verbelor (ex: sărit, lovit, etc.).
  • Vorbeşte despre o activitate recentă.
  • Răspunde la întrebări simple legate de evenimentele dintr-o povestire simplă.
  • Spune la ce folosesc obiectele uzuale.
  • Exprimă acţiuni viitoare prin formule de tipul ,,trebuie să…’’, ,,o să…’’, ,,vreau să…’’.
  • Vorbirea îi este înţeleasă de persoane din afara familiei.

6. Aparitia limbajului conversational

După 30 de luni, copiii intră în etapa cu mai multe cuvinte. Ei construiesc propoziții din ce în ce mai complexe care le permit să-și comunice mai bine ideile. De asemenea, încep să încorporeze morfeme pentru a face fraze mai sune din punct de vedere semantic. De exemplu, ei știu să folosească cuvântul „câini” în loc de „câine” atunci când se referă la mai mult de un câine. 

  • Poate alege o pereche de obiecte/imagini la cerere.
  • Foloseşte verbele la optativ (ex: aş vrea etc).
  • Poate indica, la cerere, partea de sus şi de jos a diferitelor obiecte.
  • Poate să indice absurdităţile dintr-o imagine.
  • Poate spune o poveste cunoscută fără ajutorul imaginilor.
  • Indică imaginea care nu se potriveşte într-o anumită categorie (ex: ,,Care nu este jucărie?’’).
  • Invata cantece si poezii scurte.
  • Foloseşte propoziţii complexe (ex: ,,Ea vrea să merg pentru că…’’).
  • Poate spune dacă un sunet este tare sau încet.

Sfaturi pentru îmbunătățirea dezvoltării limbajului

Citiți cărți cu voce tare: citirea cărților cu voce tare îi expune pe copii la noi cuvinte și structuri de propoziții, îmbunătățindu-le abilitățile de învățare a limbajului. 

Conversați în mod regulat: comunicarea cu copiii este o altă tactică utilă pentru îmbunătățirea abilităților lingvistice. Chiar dacă nu pot răspunde, auzirea în mod repetat a anumitor declarații le poate face mai ușor să reproducă cuvintele mai târziu.

Oferiți sprijin și încurajare adecvate: Încurajarea copiilor pe parcursul procesului de dezvoltare a limbajului le îmbunătățește încrederea și îi ajută să învețe într-un ritm mai rapid. Când fac greșeli, luați în considerare să le corectați în mod încurajator și să le arătați pronunția sau gramatica corectă.

Limitați timpul petrecut pe ecran: poate fi o idee bună să evitați excesul de timp pe ecran. Acest lucru se datorează faptului că dispozitivele precum televizorul și smartphone-urile nu interacționează, ceea ce este un factor important în dezvoltarea limbajului.

Oferiți copiilor control: în timpul conversațiilor cu copiii mici, lăsați-i să controleze fluxul sau subiectul discuțiilor. Implicarea lor în astfel de conversații le poate îmbunătăți capacitatea de a-și forma propriile propoziții și idei.

Propunator: Logoped Marciu Laura Valentina

Articole recente

Appointment Form

Abonează-te la newsletter!

Fii la curent cu cele mai noi informații legate de sănătatea mentală, precum și cu evenimentele și proiectele noastre viitoare.