Somnul este una din cele mai importante functii fiziologice, specifica tuturor organismelor vii dotate cu un sistem neurologic, care asigura dezvoltarea, evolutia si supravietuirea acestora.
Somnul este o stare fiziologica de intrerupere a activitatii de veghe constiente, periodica si reversibila, in timpul careia creierul este mai responsiv la stimulii interni decat la cei externi. Astfel, in timpul somnului apare relaxarea musculara, abolirea partiala a sensibilitatii, incetinirea functiilor organice (scaderea ritmului respirator si cardiac, scaderea tensiunii arteriale, reducerea metabolismului cu o scadere a temperaturii corporale cu cca 0,5 °C, scaderea functiilor excretorii), stimularea functiilor endocrine, hormonii de crestere, hormonii tiroidieni si melatonina fiind secretati in timpul somnului.
Somnul urmeaza un ritm circadian, cu o periodicitate reglata genetic independent de „ceasul biologic intrinsec”, reglat de factori externi – ciclul lumina-intuneric, activitatile zilnice, orele meselor. Cand se insereaza, celulele fotosensibile retiniene transmit din ce in ce mai slab impulsuri inhibitoare glandei pineale (epifiza), permitand astfel cresterea secretiei de melatonina, ducand la initierea si mentinerea somnului. Secretia de melatonina scade apoi in primele ore ale diminetii, permitand revenirea la starea de veghe. De asemenea, un mod de viata activ, alert, ce implica un metabolism rapid, duce la un necesar crescut de somn pentru refacerea rezervelor. Organismul elimina toxinele si neuro-toxinele, celulele se divid si se produce modelarea/refacerea tesuturilor.
Somnul este o stare activa a creierului, cu propriile sisteme de retele neuronale functionale si mecanisme de control a homeostaziei specifice extrem de complexe.
Somnul este caracterizat de ciclicitate, cea care determina arhitectura sa caracteristica. Fiecare ciclu de somn este compus din somnul non-REM, cu stadiile NI, NII si NIII, si somnul REM (Rapid Eye Movement). Primul ciclu de somn are o durata de cca 90-110 min, iar urmatoarele de cca 70-100 min.
In stadiul NI somnul este usor, superficial, putand fi intrerupt de stimuli minori. Miscarile oculare sunt foarte rare, intreaga activitate musculara este incetinita. In aceasta etapa pot apare miocloniile, contractii musculare bruste, involuntare, insotite de o senzatie de cadere in gol.
In stadiul NII miscarile oculare dispar, scad pulsul si tensiunea arteriala, musculatura se relaxeaza dar fara a-si pierde complet tonusul, metabolismul incetineste si apare scaderea temperaturii corporale. La nivel cerebral activitatea este incetinita, apar undele lente si , ocazional, unde rapide numite „fusuri de somn”, organismul pregatindu-se pentru somnul profund. Inducerea SWS (slow wave sleep – somnul cu unde lente) este asociata cu cresterea secretiei acidului ɤ-aminobutiric in neoronii bazali.
Stadiul NIII este caracterizat de unde cerebrale cu amplitudine joasa si frecventa redusa, tonusul muscular si miscarile oculare fiind absente sau extrem de diminuate, lucru ce favorizeaza somnul profund.
Somnul REM este definit de o activitate crescuta la nivel cerebral, in special in cortexul vizual si sistemul limbic, episoade de miscari rapide ale globilor oculari si atonie musculara. Apare, de asemenea, o crestere a activitatii cardiace si respiratorii. Activitatea mentala asociata acestei etape a somnului este visarea, bazat pe relatarile celor treziti in aceasta etapa a somnului, ce evoca evenimente vii, bizare.
Unul dintre cei mai importanti neuromediatori implicati in activitatile cerebrale esentiale este aceticholina – Ach, fiind demonstrata relatia directa dintre activitatea cholinergica si ciclul veghe-somn si memorie.
Eliberarea corticala a Ach
- este crescuta in timpul starii de veghe, Ach crescand selectivitatea raspunsului neuronal la informatia noua, favorizand retinerea ei (encodarea)
- este minima in timpul somnului cu unde lente (SWS), cu influenta benefica asupra memoriei declarative, prin reactivarea achizitiilor mnestice recente in circuitele hipocampice, necesara pentru transferul si integrarea lor in retelele celulare neocorticale
- este maxima si exclusiva in somnul REM, producand consolidarea memoriei procedurale si, de asemenea, consolidarea memoriei declarative cu continut emotional bogat.
Necesarul de timp pentru un somn odihnitor presupune
- 10 – 11 ore pentru copii
- 9 – 10 ore pentru adolescenti
- 7-9 ore pentru adulti.
Din pacate, in prezent, perturbarile ritmului circadian sunt din ce in ce mai frecvent intalnite, in special in randul copiilor si adolescentilor, diversi factori intrinseci sau extrinseci fiind implicati in etiologia lor – diverse afectiuni medicale, tratamente medicamentoase, evenimente nefericite personale sau generale, presiunea sociala, expunerea necontrolata la ecrane si social media.
Efectele tulburarilor de somn pot avea efecte severe pe termen lung, tinand cont de faptul ca, in cazul copiilor si adolescentilor creierul este incomplet dezvoltat si maturat. Printre cele mai importante retinem – dezvoltare fizica deficitara, datorata dereglarilor secretiei hormonilor de crestere, cresterea nevoilor energetice necesare pentru sustinerea activitatii fizice si intelectuale, perturbari ale functiilor endocrine, suprasolicitarea sistemelor de adaptare la starea de veghe, cu influentarea, in principal, a sistemului cardio-vascular, dar si a sistemului respirator si digestiv. Din punctul de vedere al functiilor psihice, acestea pot fi sever perturbate, tulburarile de somn antrenand dupa ele tulburari ale dispozitiei si afectivitatii, tulburari anxioase, tulburari ale functiilor cognitive, cu scaderea capacitatii de concentrare, afectarea memoriei de fixare si evocare, randament scazut, afectarea capacitatii de luare a deciziilor, dar si tulburari de comportament alimentar.
De aceea, una din primele interventii in multe tulburari psihice ce apar in perioada copilariei si adolescentei este reprezentata de reglarea somnului.
Bibliografie
- Fiziologia somnului si clasificarea tulburarilor de somn – Prof. Dr. Ovidiu Bajenaru, U.M.F. Carol Davila, Catedra de Neurologie
- Sleep and rest in animals – Corine Lacrampe
- www.howsleepworks.com
- www.sleepassociation.org
- www.healthysleep.med.harvard.edu