Trăsăturile copiilor supradotați pot să difere semnificativ de la o persoană la alta, aceștia fiind mai degrabă caracterizați de unicitate. Cu toate acestea, există o serie de trăsături ce par a fi comune majorității și care ne ajută să îi identificăm timpuriu:
- Vocabular bogat – preferă conversațiile cu adulții sau cu copiii mai mari;
- Gândire critică – scepticism;
- Curiozitate – însoțită adesea de o avalanșă de întrebări foarte specifice;
- Abilități de autoeducare – învățarea precoce a scrisului și cititului;
- Flexibilitate a gândirii – o abordare atipică a sarcinilor;
- Creativitate – prezența ideilor originale;
- Spontaneitate;
- Sensibilitate emoțională;
- Automotivare;
- Perseverență;
- Rezistență scăzută la frustrare;
- Afinitate pentru umor;
Având în vedere că dau dovadă de abilități extraordinare în anumite domenii, pot exista și unele laturi mai puțin dezvoltate ce pot genera dificultății de natură social-emoțională. Acestea se concretizează cel mai adesea în episoade de anxietate sau depresie, perfecționism, nivel ridicat al stresului, în special în ceea ce privește performanța, dificultăți de relaționare interpersonală și chiar preocupări identitare.
Atât părinții, cât și profesorii sunt responsabili să identifice timpuriu prezența aptitudinilor unice, dar și a posibilelor dificultăți, astfel încât să poată să vină cât mai devreme în întâmpinarea nevoilor specifice copilului, asigurându-i o bună dezvoltare social-emoțională.
Un copil supradotat are în permanență nevoie de stimulare cognitivă și noutate, plictisindu-se în cadrul activităților monotone sau repetitive, dar și de atenție din partea adulților, întrucât nu împărtășește întotdeauna aceleași interese cu covârstnicii. Astfel, comportamentul lui ar putea fi pus cu ușurință pe seama neatenției și hiperactivității.
În cazul în care ați observat că și copilul dumneavoastră îndeplinește o parte dintre aceste caracteristici, este indicat să discutați cu cadrele didactice despre acest aspect și să solicitați o evaluare psihologică complexă, pentru a vă asigura că îi oferiți un mediu optim pentru atingerea potențialului maxim, cu un minim de repercursiuni în planul sănătății social-emoționale.
Surse:
