Consilierea psihologică pune accent pe facilitarea funcționării personale și interpersonale pe toată durata vieții. Aceasta acordă o atenție deosebită preocupărilor emoționale, sociale, vocaționale, educaționale, legate de sănătate, de dezvoltare și organizaționale.
În procesul de consiliere psihologică a copiilor terapeutul se ciocnește cu o serie de dificultăți. Una și cea mai importantă a fi posibilitate limitată a copilului de a-și exprima emoțiile și gîndurile în forma pe care o fac adulții. În activitatea de consiliere a copiilor, stilul terapeutului, care face diferenţa, constă în abilitatea, creativitatea şi deschiderea cu care utilizează diferitele materiale, jocuri şi jucării.
Astfel în procesul de consiliere sunt folosite:
- Jucăriile care reprezintă animale, sunt folosite pentru a înțelege reprezentarea copilului despre relații, despre comunicare dar și modalități de soluționare a unor conflicte;
- Desenul liber oferă copilului posibilitatea de a-și expune gândurile și emoțiile într-o modalitate mult mai apropiată pentru vârsta lor;
- Poveștile oferă copilului capacitatea de a se identifica cu personaje și a prelua comportamente, fie atitudini specifice;
- Jocuri de orice tip vin să faciliteze comunicarea și socializarea, dezvoltă abilitățile cognitive ale copilului, creează o atmosferă agreabilă pentru producerea schimbărilor.
În orice tip de consiliere am integra copilul pornim de la preferințele și dorințele acetuia în acel moment, doar așa vom ajunge la un rezultat potrivit așteptărilor.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește adolescența ca perioada de viață între 10-19 ani. Este perioada trecătoare de la copilăria dependentă la vârsta adultă de sine stătătoare. Este o perioadă de maturizare psihologică, devenind adult în comportament. Este o perioadă de schimbări fizice și biologice rapide, care poate duce la confuzie, tensiune, frustrare și sentimente de insecuritate. Se spune că adolescența este o perioadă de stres și încordare. Adolescenții sunt un grup special datorită stadiului lor de dezvoltare și a problemelor speciale. Deoarece adolescența este o etapă a dezvoltării umane în timpul căreia un tânăr trebuie să treacă de la dependență la independență și să dezvolte autonomie și maturitate, în special tinerii se confruntă cu multe provocări. Unii tineri au mai mult succes decât alții atunci când se confruntă și se ocupă de stresul asociat provocărilor vieții de adolescent, sunt mai rezistenți și au strategii mai bune de a le face față.
În timpul adolescenței, tinerii se confruntă inevitabil cu modificări fiziologice și biologice. Aceste schimbări influențează starea emoțională a tânărului. În plus, apariția de acțiuni sexuale predispune tânărul să exploreze noi relații care produc provocări sociale și interpersonale.
În adolescență, tinerii experimentează și modificări cognitive. Developsă dezvolte o capacitate de gândire abstractă, să discerne noi moduri de informare în procesiune și să învețe să gândești creativ și critic.
Formarea unei identități, așteptările părinților, așteptările societății și gestionarea influenței colegilor sunt de asemenea provocatoare pentru majoritatea tinerilor.
Provocările adolescenților, combinate cu stresurile și cerințele vieții, îi determină pe mulți tineri să fie deziluzionați, copleșiți și incapabili să facă față. Alte strategii de reducere a tensiunii, cum ar fi consumul de droguri și alcool, riscă să se dezvolte în comportamente de consum de substanțe. Acest lucru se întamplă în special în rândul populației adolescentine care își asumă riscuri și experimentează comportamente noi.
Căutarea ajutorului profesional sub formă de consiliere poate fi utilă, dar este limitată la o relație prescrisă, adesea cu o abordare unică pe dezvăluirea personală, rezolvarea problemelor și provocarea procesului de gândire autodistructivă. Cu toate acestea, căutarea ajutorului profesional nu este, în general, o opțiune preferată pentru tineri.
Este bine documentat faptul că tinerii preferă în general să solicite ajutorul colegilor lor , ceea ce sugerează că este puțin probabil să caute ajutor unui psiholog în prima instanță.
Specialiștii au descoperit o gamă largă de probleme întâmpinate de copii și tineri. Aceste probleme împărtășesc unele dintre caracteristicile problemelor adulților, cum ar fi depresia, anxietatea, stima de sine scăzută, abuzul sexual, abuzul fizic și emoțional, tulburările alimentare și dificultățile cu relațiile. Cu toate acestea, unele probleme sunt mai specifice în contextul clientului mai tânăr, de exemplu, fobia școlară, bullying și probleme comportamentale.
Copiii și tinerii suferă o varietate de probleme și dificultăți psihologice. De aceea, este încurajator să observăm că majoritatea tinerilor urmează o dezvoltare psihologică relativ neîntreruptă și că o treime dintre probleme sunt intermitente. Cu toate acestea, 11% dintre tineri prezintă dificultăți grave, cronice (Ebata & Moos 1990). Mai mult decât atât, problemele psihologice sunt mai frecvente în adolescență, cu aproape jumătate de raportare a dificultăților de a face față situațiilor la domiciliu sau la școală. Conflictele privind natura tranzitorie a adolescenței și lipsa controlului asupra modificărilor suprafizice, sociale și fiziologice sunt mai susceptibile să conducă la stres, depresie, alcoolism, abuz de droguri, tulburări de alimentație, auto-vătămare și sinucidere în rândul tinerilor (Steinberg 1996).
Depresia în adolescență este legată de ratele de sinucidere ale tinerilor, care reprezintă peste o cincime din toate decesele la tineri. Potrivit lui Steinberg (1996), unul din trei tineri a avut în vedere suicidul cu unul din șase făcând efectiv o tentativă de sinucidere.
Tulburările de alimentație sunt frecvente în rândul tinerilor, în special fetelor adolescente și creează provocări pentru profesori, personalul de sprijin, consilieri și practicieni medicali (Abraham 2001), iar efectele adesea catastrofice ale intimidării asupra copiilor și tinerilor sunt bine documentate, în special în ceea ce privește cei care sunt deja vulnerabili. De exemplu, copiii cu dificultăți / dizabilități de învățare (Norwich șiKelly 2004) sau alte vulnerabilități bazate pe sex sau sexualitate.
Consilierea este una dintre modalitățile importante de tratament pentru problemele legate de adolescenți. Consilierea este un proces prin care clienții sunt ajutați în tratarea conflictelor personale și interpersonale de către un terapeut.Obiectivul principal este de a ajuta clientul și de a produce o schimbare voluntară a acestuia.
Bibliografie
Abraham, S. (2001) Eating Disorders: The Facts. Oxford University Press, London.
Ebata, A. T. and R. H. Moos (1990) Coping and adjustment in distressed and healthy adolescents, Journal of Applied Developmental Psychology, vol. 12, pp. 33-54
Maybe J, Sorensen B. (1995) Counseling for young people. Open University Press, Buckingham
Norwich, B. and N. Kelly (2004) Pupils’ views on inclusion: moderate learning difficulties and bullying in mainstream and special schools, British Journal of Educational Research, vol. 30, no. 1, pp. 43-65.
Steinberg, L. (1996) Beyond the Classroom: Why School Reform Has Failed and What Parents Need to Do, Simon Schuster, New York.
Psiholog clinician Andrei Cristina
