Tulburările de limbaj la copii intră, alături de cele de vorbire, sub umbrela mai mare a tulburărilor de comunicare. Chiar dacă termenii „vorbire” și „limbaj” sunt folosiți alternativ, există anumite diferențe între tulburările de limbaj și cele de vorbire, în comunitatea patologiei logopedice. Specialiștii Clinicii Alegria te ajută să înțelegi ce sunt tulburările de limbaj, care sunt cele mai frecvente la copii și cum poate ajuta logopedia în corectarea acestor probleme.
Ce sunt tulburările de limbaj
Pentru a înțelege mai bine ce sunt tulburările de limbaj, este necesară o scurtă clarificare a ceea se înseamnă limbajul și vorbirea pentru specialiști. În literatura de specialitate, se consideră că tulburările de comunicare includ tot ceea ce ține de deficite de limbaj, vorbire și comunicare.
Pe de o parte, vorbirea reprezintă producția expresivă a sunetelor și include articularea, fluența, vocea și calitatea rezonanței. Pe de altă parte, limbajul se referă la forma, funcția și utilizarea unui sistem convențional de simboluri, adică semne, cuvinte vorbite, cuvinte scrise, imagini, într-o manieră reglementată pentru comunicare.
La rândul său, termenul comunicare include orice comportament verbal sau nonverbal, intenționat sau nu, care influențează comportamentul, ideile sau atitudinile unei alte persoane.
În tulburările de vorbire, există dificultăți și provocări legate de producerea anumitor sunete sau combinații de sunete. O tulburare de vorbire poate să afecteze, de asemenea, fluența și acuratețea vorbirii.
Tulburările de limbaj implică dificultăți legate de înțelegerea semnificației cuvintelor sau a frazelor, iar o persoană afectată poate, de asemenea, să întâmpine greutăți și când încearcă să se exprime adecvat și corect prin limbaj.
Un copil care vorbește bine și își articulează sunetele în mod clar și corect se poate confrunta totuși cu dificultăți în ceea ce privește sensul cuvintelor și poate suferi de o tulburare de limbaj. Pe de altă parte, un copil care are o înțelegere puternică a limbajului și a sensului cuvintelor, precum și un vocabular vast, poate totuși să se confrunte cu probleme în producerea sunetelor și să aibă o tulburare de vorbire.
Tulburările de limbaj și de vorbire pot apărea separat (ceea ce înseamnă că o persoană poate fi afectată doar de una dintre ele), însă pot fi diagnosticate ambele la o singură persoană.
Tulburările de limbaj și vorbire sunt relativ frecvente în rândul copiilor și adulților, iar specialiștii în logopediei pot oferi extrem de mult ajutor și sprijin celor afectați.
Simptomele și cauzele tulburărilor de limbaj la copii
Abilitățile de comunicare se dezvoltă la copii pe măsură ce cresc, iar aceștia încep să învețe să își exprime gândurile și emoțiile în cuvinte. Totodată, copiii sunt capabili să înțeleagă ceea ce li se spune chiar înainte de a putea vorbi. Dar atunci când suferă o tulburare de limbaj, copilul experimentează de obicei următoarele probleme:
Tulburare de limbaj receptiv
Copilul întâmpină greutăți de înțelegere a cuvintelor pe care le aude și le citește. Un copil cu tulburări de limbaj receptiv poate avea greutăți de:
- înțelegere a ceea ce spun alți oameni
- înțelegere a gesturilor
- înțelegere a conceptelor și ideilor
- înțelegerea a ceea ce citește
- învățare a cuvintelor noi
- răspuns la întrebări
- urmare a indicațiilor
- identificare a obiectelor
Tulburare de limbaj expresiv
Copilul își exprimă cu mare greutate gândurile și sentimentele și are dificultăți în a vorbi cu ceilalți. Un copil cu tulburare a limbajului expresiv poate avea probleme în:
- utilizarea corectă a cuvintelor
- exprimarea gândurilor și a ideilor
- povestirea unor evenimente
- utilizarea gesturilor
- modul de a pune întrebări
- recitarea poeziilor/cântat
- numirea obiectelor
Aceste tipuri de tulburări pot apărea concomitent la un copil. În general, diagnosticul unei tulburări de limbaj este pus în jurul vârstei de 3-5 ani. Tulburările de limbaj la copii pot să apară din mai multe cauze, sau pot fi corelate cu:
- o tulburare de dezvoltare, așa cum este autismul;
- o tumoră sau o leziune cerebrală:
- defecte congenitale precum sindromul Down, sindromul X fragil sau paralizia cerebrală;
- probleme în sarcină sau la naștere;
- cauze ereditare.
Este important de subliniat că un copil cu tulburări de limbaj va întâmpina dificultăți similare nu doar în limba maternă, ci și în orice altă limbă pe care încearcă să o învețe.
Cele mai frecvente tulburări de limbaj la copii
Tulburările de limbaj și de vorbire la copii sunt de mai multe tipuri, vizând diferite aspecte și particularități, după cum urmează:
Tulburări de pronunție
Tulburările de pronunție implică dificultăți în articularea corectă a unuia sau mai multor sunete, afectând claritatea vorbirii. Printre cele mai comune tulburări de pronunție se numără:
- Dislalia – incapacitatea de a pronunța corect anumite sunete.
- Rinolalia – care presupune o pronunție nazalizată a sunetelor din cauza unor probleme la nivelul cavității nazale.
- Dizartria – cauzată de leziuni ale sistemului nervos care afectează coordonarea musculară necesară pentru pronunție.
Tulburări de ritm și fluență
Tulburările de ritm și fluență ale limbajului afectează modul în care sunt utilizate accentul și intonația în vorbire. Ritmul se referă la modul în care sunetele accentuate și neaccentuate sunt combinate într-un tipar unic, influențând astfel înțelesul general al mesajului transmis. Dintre aceste tulburări, amintim:
- Balbismul (bâlbâiala) – repetarea sau prelungirea involuntară a sunetelor, silabelor sau cuvintelor, ceea ce poate perturba cursivitatea vorbirii.
- Tahilalia – presupune o vorbire extrem de rapidă, care poate duce la omisiuni de sunete sau cuvinte, făcând comunicarea dificil de înțeles.
- Bradilalia – reprezintă opusul tahilaliei, caracterizându-se printr-o vorbire lentă și greoaie.
Tulburări de voce
Tulburările de voce sunt o serie de afecțiuni care vizează laringele. Acestea pot provoca modificări ale vocii sau pierderea completă a ei. Problemele de voce pot afecta adulți sau copii, pe termen scurt sau lung.
- Afonia – caracterizată prin pierderea completă a vocii, persoana afectată fiind incapabilă să emită sunete articulate.
- Disfonia – implică alterarea calității vocii, manifestându-se prin răgușeală, voce slabă sau tremurată și dificultăți în menținerea tonului normal.
- Fonastenia – oboseală vocală excesivă, în care inițial persoana poate vorbi normal, dar își pierde treptat forța și claritatea vocii.
Tulburări ale limbajului scris-citit
Pentru un copil, abilitatea de a citi și de a scrie este esențială pentru obținerea unor rezultate școlare satisfăcătoare, dar și pentru succesul său ulterior în viața de adult. Tulburările limbajului scris-citit includ dificultăți în procesarea și utilizarea textului scris. Printre acestea se numără:
- Dislexia – impact asupra abilității de a citi corect și fluent, cu dificultăți în recunoașterea cuvintelor și în înțelegerea textului scris, adesea însoțită de inversiuni sau omisiuni de litere și cuvinte.
- Disgrafia – afectează abilitatea de a scrie clar și lizibil, rezultând în scris dificil de citit, din cauza problemelor de coordonare motorie fină și a organizării graficii textului.
- Alexia – o tulburare dobândită, de multe ori în urma unor leziuni cerebrale, în care un copil poate scrie și ortografia cuvinte și propoziții, dar nu poate citi sau înțelege limbajul scris.
Tulburări polimorfe de limbaj
Tulburările de limbaj din această categorie au un substrat neurologic.
- Afazia - tulburare caracterizată de probleme de vorbire sau de înțelegere a ceea ce spun alte persoane. De obicei apare ca urmare a deteriorării unei părți a creierului sau pe fondul unor afecțiuni care îi perturbă funcționarea.
- Alalia – o tulburare severă de vorbire care presupune incapacitatea unui copil de a forma cuvinte sau de a produce eficient sunete vocale.
Tulburări de dezvoltare a limbajului
Aceste tulburări interferează cu învățarea, înțelegerea și utilizarea limbajului, însă ele nu sunt explicate prin prezența altor afecțiuni, precum autismul, și nici nu sunt asociate cu eventuale circumstanțe atenuante, de tipul lipsei expunerii la limbaj.
Tulburarea de dezvoltare a limbajului are impact asupra vorbirii, ascultării, cititului și scrisului la copil. Printre ele se numără:
- Mutismul psihogen – caracterizat de un refuz total sau parțial al copilului e a comunica.
- Retard verbal – reprezinta un blocaj în ritmul de evoluție a limbajului.
Tulburări asociat afecțiunilor psihopatologice sau psihiatrice
Aceste tipuri de tulburări se asociază cu afecțiuni mai complexe, de exemplu cu tulburarea de spectru autist, Asperger, sindromul Tourette, schizofrenie, leziuni la nivelul lobului frontal, leziuni cerebrale, afazie motorie, demențe și boala Alzheimer etc.
- Ecolalia este o astfel de tulburare – în care persoana afectată are obiceiul de a repeta cuvintele pe care altcineva le rostește.
- Jargonofrazia – caracterizată de o exprimare greu de înțeles, cu sunete fără semnificație.
Cum îl poate ajuta un logoped pe copilul tău
Dacă observi că micuțul tău se luptă cu limite și provocări mari în comunicare, logopedia poate fi un sprijin valoros în dezvoltarea sa. Pe lângă vorbirea propriu-zisă, aceast domeniu acoperă și alte aspecte ale comunicării și limbajului.
De pildă, copilulul ar putea avea nevoie de ajutor dacă are dificultăți în pronunțarea anumitor litere, este greu de înțeles atunci când vorbește, are probleme de înțelegerea a ceea ce spun alții etc.
Logopezii Alegria pot evalua copilul pentru o gamă largă de tulburări de limbaj și de vorbire și pot dezvolta un plan de tratament personalizat. Specialistul va lucra la exprimarea, vorbirea și comportamente sociale adecvate ale copilului. Aceste aspete pot fi o provocare pentru copiii cu autism, care au dificultăți în interpretarea semnalelor sociale sau în corelarea cuvintelor cu emoțiile.
Pentru o varietate de tulburări, logopedul va modela gramatica și vocabularul copilului și va folosi cărți, jucării, jocuri și alte activități, în vederea dezvoltării și procesării limbajului.
Nu în ultimul rând, un logoped poate lucra și cu copiii care au tulburări de alimentație sau de înghițire, ajutându-i să își întărească mușchii vorbirii și să învețe formarea corectă a sunetelor.
Alte beneficii ale logopediei la copii mai sunt:
- Dezvoltarea abilităților conversaționale.
- Îmbunătățirea interacțiunii cu cei din jur.
- Exprimarea inteligibilă a gândurilor, ideilor și nevoilor.
- Auto-reglarea și respectarea regulilor conversaționale.
- Adecvarea socială în diferite contexte și situații.
- Îmbunătățirea articulării cuvintelor.
- Abilități de comunicare non-verbală – expresiile faciale sau limbajul corporal.
- Formarea de propoziții coerente.
- Înțelegerea și utilizarea unui vocabular extins.
Este esențial ca un copil cu tulburări de limbaj și vorbire să înceapă terapia logopedică cât mai curând posibil, pentru ca el să dobândească abilități de comunicare independentă și să aibă o viață mai ușoară. Dacă observi semnele unei posibile tulburări de limbaj la copilul tău, nu ezita să programezi o consulație cu specialiștii noștri de la Clinica Alegria. Aici, vei găsi expertiza necesară, ca să îi oferi copilului tău un start excelent în comunicare și învățare.