Cyberbullying-ul şi efectele negative asupra sănătății emoționale

Cyberbullying

Cu fiecare an care trece, interacțiunile virtuale devin din ce în ce mai… reale. Din păcate, nu e de mirare că fenomenul de bullying şi-a găsit un corespondent direct în lumea virtuală: cyberbullying-ul. Pe când primul fenomen negativ, bullying-ul, se referă la agresiuni fizice și psihice care pot afecta în multiple moduri în general copii de diferite categorii de vârstă, cyberbullying-ul este un fenomen ce ține de agresivitate psihică, unul care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Haideți așadar să aflăm cum putem să prevenim, gestionăm și aplanăm astfel de atacuri asupra sănătății noastre emoționale.

Ce este cyberbullying-ul?

Cyberbullying-ul, cunoscut și sub numele de “hărțuire online” sau “violență cibernetică”, reprezintă o formă de agresiune care se desfășoară în mediul virtual, în general prin intermediul platformelor de socializare, mesajelor text, e-mailurilor etc. Din păcate, pentru unii încă este foarte ușor să se piardă în online – și asta deoarece la nivel intuitiv, oamenii nu reușesc să accepte că pot exista consecințe extrem de reale pentru ceea ce la nivel de interfață percep drept a fi o interacțiune pur virtuală. 

Agresorii pot fi de două tipuri, indiferent dacă sunt persoane pe care le cunoaștem sau nu:  cu intenție, numiți și “internet trolls”, agresori dedicați care comit cyberbullying-ul la nivel obsesiv – sau fără intenție, persoane care uită sau omit pur și simplu în anumite instanțe că de partea cealaltă a ecranului se află o persoană în carne și oase, exact ca ei. Indiferent de tipul agresorului, acest comportament poate afecta puternic sănătatea emoțională și nu este scuzabil în niciun mod.

Din fericire, inclusiv la noi în țară, legile care pedepsesc hărțuirea online devin din ce în ce mai dezvoltate de la an la an. (spre exemplu Legea nr. 106/3 iulie 2020, care modifică normativ retroactiv și Legea nr. 217/2003 pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei Domestice) 

Această practică reprezintă o problemă serioasă, în special pentru copii și adolescenți, care sunt cei mai expuși la amenințări și insulte online fiind cei mai avizi utilizatori ai platformelor social media. Cyberbullying-ul poate veni sub diferite forme, cele mai des întâlnite fiind următoarele:

  • Urmărirea online (online stalking)
  • Amenințări prin mesaje private sau publice
  • Instigare la ură pe bază de gen sau rasă
  • Publicarea non-consensuală de informaţii, conversații şi conţinut grafic intim

Cum putem preveni, gestiona și aplana cyberbullying-ul? 

Deși efectele cyberbullyingului sunt adesea trecute cu vederea în societatea noastră, ele pot fi devastatoare pentru victime. Printre consecințe pot fi incluse depresia, anxietatea, pierderea încrederii în sine și în cele mai extreme cazuri, chiar idei suicidare. Din acest motiv, Clinica Alegria a alcătuit o scurtă listă care să te ajute să previi acest tip de abuz, indiferent de categoria de vârstă în care te plasezi și indiferent dacă o vei folosi în scopuri personale sau pentru apărarea celor dragi ție:  

  • Cel mai important este să comunici deschis. Deschiderea liniilor de comunicare este cheia pentru a ajunge să te simți în siguranță și confortabil să discuți despre experiențele tale online – cu atât mai valabil la copii. 
  • Apropo de copii, fragilitatea lor emoțională este mult mai ridicată, așa că este foarte necesar în ziua de azi să-i înveți să identifice din timp cyberbullying-ul. Poți utiliza exemple concrete pentru a le arăta ce tipuri de mesaje sau comportamente pot fi considerate hărțuire online. 
  • Raportează ORICE incident de cyberbullying – acest lucru poate fi de ajutor pentru a preveni extinderea hărțuirii online și pentru a semnala necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ. Când vine vorba de categorii mai mici de vârstă, copiii trebuie să știe că pot raporta orice incident de cyberbullying fără teama de a fi pedepsiți. 
  • Când vine vorba despre prevenție, la fel ca în viața reală, trebuie să ajungem să adoptăm o conduită care duce la evitarea conflictelor online. Aceasta se poate traduce, de exemplu, prin blocarea directă utilizatorilor abuzivi, fără a ne angaja în comunicare directă cu ei. 

Cyberbullying-ul este și va rămâne o problemă reală care trebuie tratată cu maximă seriozitate. Dacă ești sau ai fost victima unor astfel de atacuri, te aștept oricând să vorbim împreună despre acest episod negativ din viața ta. Prin comunicare constantă și prin înțelegerea în profunzime a acestui fenomen, vei putea să înveți cum să gestionezi situațiile online dificile, și îi vei putea ajuta la rândul tău pe cei apropiați să evite sau aplaneze acest tip de abuz.

Cum influențează ascultarea activă relația părinte-copil (și cum o poți practica)

Cum influențează ascultarea activă relația părinte-copil

Comunicarea în familie poate fi îmbunătățită cu ajutorul câtorva practici sănătoase legate de modul în care ne ascultăm unii pe alții –  dintre tipurile de ascultare, cel pe care îl abordăm astăzi este ascultarea activă, în care ne folosim de toate simțurile pentru a înțelege atât mesajele verbale cât și cele non-verbale pe care interlocutorul nostru le transmite. Pentru părinți, să înveți să asculți activ înseamnă să înțelegi ceea ce copilul tău comunică – prin schimbări mici, aceștia se vor simți ascultați, prețuiți și înțeleși.

Așadar, cum poți să fii un ascultător activ? Rețeta Alegria pentru ascultarea activă conține câteva ingrediente importante pe care să le adaugi întotdeauna în discuțiile cu copilul tău pentru a excela în arta de a-l asculta:

Atenția ta completă – ascultarea activă presupune atenția ta exclusivă, astfel că atunci când cel mic vine spre tine sau inițiezi tu o conversație, asigură-te că nu veți fi deranjați de televizor, telefon sau alte activități. Pregătește-te să arăți empatie față de ceea ce urmează să asculți și să pui întrebările potrivite la momentul potrivit, fără să întrerupi. 

La același nivel – pentru că vorbim atât de limbajul verbal, cât și de cel non-verbal, odată ce sunteți doar voi doi, asigură-te că vă aflați la același nivel și că vă puteți privi în ochi fără probleme. Cel mic va căuta în mod subconștient semne din partea ta pe toată durata conversației pentru a se asigura că este cu adevărat ascultat. Menține-ți o postură relaxată, fără a-ți încrucișa brațele, și situează-te în așa fel încât poziția ta să exprime deschiderea către conversația voastră.

Exprimă-te non-verbal – dacă îți faci griji că nu vei găsi cuvintele potrivite, nu uita că uneori, copiii au nevoie doar de prezența ta pentru a se simți în siguranță. Ascultarea activă îți implică toate simțurile pentru că în timpul conversației, îl poți ține pe cel mic în brațe, puteți sta relaxați împreună și poți acorda atenție limbajului corpului celui mic pentru a-ți da seama ceea ce copilul vrea să spună, ce nu vrea să spună și ceea ce nu va spune fără sprijinul tău;

Găsește emoțiile – în funcție de vârstă, cel mic poate fi mai mult sau mai puțin priceput în a-și exprima cu adevărat emoțiile. Tocmai de aceea, odată ce îți iei rolul de ascultător activ, trebuie să găsești sentimentele pe care cel mic le-a resimțit în acțiunile pe care ți le-a povestit. Acest pas îl va ajuta pe termen lung în dezvoltarea inteligenței emoționale.

Reflectă – prinde fiecare poveste sau emoție pe care cel mic ți-o transmite și, ca o oglindă, arată-i că ai înțeles imaginea completă. Repetă întocmai cuvintele folosite de acesta pentru a-l face să se simtă înțeles și ascultat cu adevărat. 

Intuiește și confirmă – părinții nu își înțeleg întotdeauna copiii, iar asta este perfect în regulă. Odată ce ai înțeles și repetat mesajul, sumarizând și adăugând perspectiva ta asupra sa, ai inițiat comunicarea necesară pentru înțelegere. Copilul îți va spune cu siguranță dacă i-ai intuit greșit emoțiile, iar faptul că încerci să înțelegi îl va face să comunice mai mult. Folosește propoziții scurte, care să îl facă pe cel mic să își continue povestea și să îți confirme sau să îți infirme presupunerile: ”Dacă am înțeles corect, ce s-a întâmplat te-a făcut să te simți…”, solicitând astfel ca cel mic să îți transmită convingeri, sentimente și experiențe.  (Weger Jr. și colab., 2014).

Ascultă activ! – fie că ai parcurs acest articol pentru a comunica mai eficient cu cel mic sau pentru a afla cât de potrivit comunicați acum, să fii un ascultător activ poate fi un exercițiu terapeutic în toate interacțiunile tale de zi cu zi. 

Surse bibliografice

Bonchiș(2006). Introducere în psihologia personalității. Oradea. Editura Universității din Oradea.

Weger et al (2014). The Relative Effectiveness of Active Listening in Initial Interactions. 

International Journal of Listening, 28(1), 13–31. doi:10.1080/10904018.2013.813234