consiliere cuplu

Relaţia de cuplu a fost şi va rămâne una dintre temele de interes central ale umanităţii. Ea reprezintă una dintre cele mai importante dimensiuni ale vieţii, la care, indiferent la ce nivel, mai mult sau mai puţin conştient, în sfera realităţii sau a imaginaţiei, chiar în ambele, suntem „obligaţi” să răspundem într-un stil personal. Factorii psihologici individuali joacă un rol important în contextul de interacţiune diadic, iar aceste interacţiuni diadice se desfăşură într-un context cultural mai larg. Astfel, partenerul poate fi înţeles pe diferite, dar interconectate, niveluri de analiză. Acest proces ce pare destul de simplu la început, datorită şi unor substraturi simbiotice ale dragostei, devine cu timpul unul foarte complex şi nu de puţine ori destul de sinuos. Complexitatea relaţionării cu partenerul de cuplu derivă, în majoritatea cazurilor, din combinaţia mai multor factori ce provin atât din sfera compatibilităţilor la nivelul atracţiei fizice, dar mai ales la nivelurile ce ţin de roluri şi valori.

Constituirea unei relaţii de cuplu se realizează în primul rând prin participarea a două persoane, în cazul nostru ne referim la diada bărbat – femeie. Spunem „în primul rând”, deoarece  fiecare partener contribuie la relaţia de cuplu nu numai prin participarea propriei personalităţi ci, şi printr-o participare duală, fiind de fapt un întreg sistem de relaţii inter şi intraindividuale. Dincolo de cei doi parteneri, care sunt într-adevăr protagoniştii definitori ai ultimei forme de construcţie a cuplului, fiecare la rândul său este un produs al propriilor alegeri dintr-un univers complex de posibilităţi relaţionale, încadrate într-un mediu anume, fie că este vorba de cel real şi anume social şi familial, fie de cel fantasmatic bazat uneori pe o conivenţă narcisică la nivelul idealului personal.

 

Trebuie să fim conştienţi însă, că în pofida tuturor cunoştinţelor şi sfaturilor, apar la un moment dat dispute atât de mari şi contradicţii atât de serioase, încât este nevoie să cerem ajutorul unui specialist, precum un psihoterapeut, care să ne ajute să desluşim iţele încurcate ale modului nostru de a gândi şi de a acţiona.

 

Consilierea şi terapia de cuplu  fac parte din acele tipuri de intervenţii cu scop de asistare psihologică a cuplurilor  aflate în impas, care îmbină o anumită orientare teoretică, cu un set de metode şi tehnici specifice de intervenţie. Diferenţa dintre ele, constă în formularea scopului, durata, efectele lor:

  • Consilierea are un scop limitat la o singură problemă. Această problemă poate fi legată de relaţiile cu familiile de origine ale partenerilor, sau comunicarea emoţiilor negative; Consilierea durează mai puţin, iar efectele sunt de cele mai multe ori doar pentru acea problemă.
  • Terapia are ca scop restructurarea interacţiunii psihologice dintre membrii cuplului cu scopul funcţionării mai bune a relaţiilor dintre ei. De aceea, de regulă, durează mai mult ca timp, iar efectele sunt pe multiple planuri, dată fiind restructurarea cuplului.

 

De subliniat, că nici consilierea şi nici terapia de cuplu nu presupun ca cei doi parteneri să rămână împreună sau, dimpotrivă, să se despartă. Scopul este de cele mai multe ori clarificarea relaţiei, a resurselor şi barajelor relaţionale, şi va continua atâta vreme cât cei doi parteneri doresc acest lucru. Unul din scopurile consilierii şi terapiei maritale este modelarea stilurilor nepotrivite de comunicare şi relaţionare dintre cei doi parteneri şi obţinerea unor stiluri noi şi eficiente. Acest lucru se obţine prin clarificarea şi înţelegerea de către cei doi a propriului comportament. Inevitabil, când intrăm într-o relaţie intimă, ne sunt puse la încercare vechile modalităţi de comportament pe care le foloseam zi de zi. Acum însă, ele nu ne mai sunt de folos, deoarece ele erau eficiente doar pentru noi şi eventual pentru familia din care provenim. Când doi oameni trăiesc împreună, se îmbină de fapt două tipuri de concepţii despre viaţa de cuplu şi familie, fapt care, de cele mai multe ori, dă naştere unor tensiuni şi conflicte, fiecare crezând că modul său de acţiune este cel mai potrivit. Astfel, consilierul are rolul de ghid şi în acelaşi timp de oglindă neutră a ceea ce se întâmplă între parteneri. Consilierul va ajuta cuplul să îşi mobilizeze resursele, calităţile pentru a stimula punctele lor tari, astfel încât să găsească împreună cât mai multe soluţii reale şi posibile la dificultăţile cu care se confruntă.

 

 

 

Psihoterapeut Daniela Sima

Categoryutile