logopedie

Dezvoltarea limbajului include următoarele aspecte:

 

  • evoluția în plan fonetic

  • lexical

  • gramatical 

  • semantic

 

Se știe deja că preșcolarii sunt niște parteneri de conversație excelenți-nu doar că pun o mulțime de intrebări, dar le și place foarte mult să povestească.

Această caracteristică îi ajută foarte mult pe părinti și educatori în activitătile de dezvoltare a vocabularului și a competențelor de comunicare la copii.

 

Un studiu recent, Mother – child bookreading în low – income families: Correlates and outcomes during the first three years of life. Child Development “realizat de Raikes, H., Pan, B.A., Luze, G., Tamis-LeMonda, C.S., Brooks-Gunn, J., Constantine, J., Tarullo, L.B., Raikes, H.A., & Rodriguez, E.T. (2006) a evidenţiat efectele citirii de către mame în primii trei ani de viaţa a copiilor. Părinţii sunt încurajaţi să citească poveşti copiilor lor pentru a favoriza dezvoltarea limbajului şi abilitaţilor cognitive. Mamele şi copiii au fost participanţi într-un studiu de evaluare a programului Early Head Start, program federal ce ajută 62000 de familii cu venituri mici în 7000 de comunităţi la nivel naţional. Early Head Start oferă servicii acasă sau în centre de servicii, pentru a îmbunătăţi dezvoltarea copilului şi abilităţile părinţilor.

 

Au fost intervievate mai mult de 1100 de femei cu copii cu vârste de 14, 24 şi 36 de luni. Unele dintre ele participau la programul Early Head Start, iar altele făceau parte din grupul de control. Mamele au fost întrebate despre frecvenţa cu care citesc povesti copiilor. Deasemenea, s-au pus întrebări legate de resursele şi problemele familiei. Cercetători experimentaţi au efectuat măsurători standard ale vocabularului şi abilitaţilor cognitive ale copiilor.

 

Aproape jumătate dintre mame au raportat că citesc zilnic copilului lor la vârsta de 14 luni şi numărul mamelor creştea odată cu înaintarea copilului în vârstă. Frecvenţa cu care li se citea era asociată cu rezultatele cognitive şi de vorbire ale copilului la aceeaşi vârstă şi la o vârstă ulterioară. În general, cu cât mamele citeau mai mult copiilor lor, cu atât vocabularul şi abilităţile cognitive ale copiilor aveau de câştigat astfel încât, la vârsta de 3 ani (atunci când copiii încep să fie interesaţi de activităţi de pre-citire) copiii cărora li s-a citit zilnic în primii doi ani de viaţa aveau scoruri cognitive şi de limbaj semnifictiv crescute. Aceste descoperiri erau evidente pentru copiii vorbitori de limba engleză, dar şi pentru copiii vorbitori de limba spaniolă. Rezultatul cel mai important a fost că practica cititului de către mama a influenţat limbajul copilului creând un efect reciproc de “bulgăre de zăpadă” şi dovedind în acest fel că expunerea timpurie la lectura dezvolta abilitaţi de vorbire, care, la rândul lor, au condus la dezvoltarea cititului şi a vocabularului. Cu alte cuvinte, bebeluşii expuşi cititului de la o vârstă fragedă au început să vorbească mai devreme şi au arătat interes faţă de cărţi, ceea ce a provocat un şi mai mare interes pentru citit, dezvoltându-şi astfel abilităţile cognitive şi de vocabular. Luate împreună, aceste studii arata ca cititul pe care îl fac părinţii împreună cu copiii de la o vârstă fragedă, chiar înainte ca aceştia să recunoască literele, poate forma o bază importantă pentru dezvoltarea vocabularului şi a abilităţii de vorbire, ulterior în viaţa copilului. Aceste descoperiri sunt cu adevărat importante pentru copiii ce provin din familii sărace, unde realizările cognitive şi de vorbire ale copilului sunt predispuse la eşec. Prin urmare, programele care contribuie la conştientizarea importanţei cititului, de către părinţi sau educatori, pentru copilul care provine dintr-un mediu social vulnerabil, poate duce la câştiguri lingvistice importante în anii de şcoală.

 

La început, preşcolarul mic are un vocabular format din până la 1. 000 de cuvinte, iar la sfârşitul acestei perioade, preşcolarul mare are un vocabular format din până la 4. 000 de cuvinte. Limbajul este o activitate deosebit de complexă, iar deprinderea să este dificilă şi de lungă durată. De la un copil la altul se observa deosebiri importante în ceea ce priveşte vârsta de debut a limbajului, claritatea cuvintelor şi bogăţia vocabularului.

 

Atingerea anumitor repere în deprinderea limbajului variază mult de la un copil la altul. Dacă până la vârsta de 3 ani copiii înţeleg mult mai multe cuvinte decât pot să reproducă, situaţia începe să se schimbe la vârsta preşcolara, când limbajul se dezvolta în acelaşi timp cu gândirea şi copilul reuşeşte să reproducă aproximativ toate cuvintele cunoscute. Vocabularul acumulat şi aptitudinile de comunicare ale copilului depind în cea mai mare parte de mediul de dezvoltare – stimularea copilului în cadrul conversaţiilor cu adulţii. Dezvoltarea limbajului în perioada preşcolară se caracterizează prin evoluţia pronunţiei şi a structurilor gramaticale, trecerea de la limbajul situativ la cel contextual; vorbirea este tot mai clară.

 

Un copil căruia i se vorbeşte sau citeşte frecvent dobândeşte mai rapid competentele lingvistice, aceste două acţiuni având un mare impact asupra modului în care copilul va fi capabil să se exprime mai târziu. Un copil căruia i se vorbeşte sau citeşte foarte rar va învăţa să vorbească mai târziu decât alţi copii de aceeaşi vârstă, deoarece copilul are nevoie de a fi stimulat pentru a se dezvolta corespunzător.

 

Se descriu următoarele stadii ale dezvoltării limbajului: preverbal, verbal (al cuvintelor), al propoziţiilor, al achiziţiei regulilor şi al limbajului scris.

 

PSIHOLOG CLNICIAN GIUGEA ANDREEA ELENA

Categoryutile